România are în premieră numărul oficial de urși bruni: datele oferite de un amplu studiu genetic

Cuprins:

O împărțire a teritoriului urșilor în patru zone

Pe baza acestor rezultate, a fost creată zonarea națională a populației de urs brun, împărțind teritoriul în patru categorii:

zone-cheie pentru conservare,
zone de management al conflictelor,
zone de management durabil
zone marginale.

Măsuri diferite pentru fiecare zonă

Fiecare zonă va beneficia de măsuri diferențiate, inclusiv prevenirea conflictelor prin instalarea a peste 1.100 de sisteme electrice de protecție pentru animale domestice și culturi agricole, pentru a reduce riscurile de atac.

Proiectul este finanțat din fonduri europene, prin Programul Operațional Infrastructură Mare și Programul Dezvoltare Durabilă, având o valoare de 57,3 milioane lei. Implementarea se face de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, împreună cu Romsilva și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Rezultatele studiului genetic vor fi analizate și dezbătute public, iar politicile și actele normative vor fi actualizate după consultări cu comunitățile locale, organizațiile de mediu și experții în conservare.

Cum a evoluat populația de urși în România, cea mai mare din Europa

Protecția ursului brun în România a cunoscut transformări majore în ultimele trei decenii, odată cu alinierile legislative la normele europene privind conservarea speciilor. După aderarea României, în anul 1993, la „Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa” și până la aderarea la Uniunea Europeană în anul 2007, statutul speciei a fost consolidat treptat. Primele efecte ale protecției stricte sunt vizibile atât în dinamica populației, cât și în extinderea arealului.

Conform raportărilor transmise Uniunii Europene, populația de urs brun din țara noastră a crescut de la o medie de 6.290 de indivizi în perioada 2007-2012, la 6.825 de exemplare în intervalul 2013-2018. În 2022, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor anunța un total de 7.814 urși, iar estimările preliminare din proiectul „Implementarea planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România” indică faptul că, în 2025, numărul acestora a ajuns la un minim estimat de 10.419 indivizi.

„Avem peste 2.000 de femele adulte care pot naște, în medie, câte doi pui o dată la doi ani. Asta înseamnă aproximativ 2.000 de pui anual. Dacă noi extragem doar 400 de urși pe an, populația tot crește”, avertizează Ovidiu Ionescu, prodecanul Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere din cadrul Universității Transilvania Brașov.

Cum s-au răspândit urșii în România

Creșterea populației a fost însoțită și de o extindere considerabilă a distribuției speciei. Dacă în 2022 prezența ursului era raportată în 586 de fonduri cinegetice, în perioada 2024-2025 numărul acestora a urcat la 755, potrivit datelor Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Atacuri tot mai dese ale urșilor asupra omului în România

Între 2019 și 2024, au fost înregistrate 138 de atacuri asupra oamenilor, dintre care 19 s-au soldat cu decese.

Ultimul caz este cel al unui motociclist italian a fost atacat mortal de un urs pe Transfăgărășan, iar trupul său a fost târât într-o râpă.

„Dacă nu se face vânătoare și pierde teama față de om, efectiv, de ce să nu-l vadă ca pe o pradă? De ce ar fi omul altfel decât porcul?”, subliniază Ovidiu Ionescu.

O creștere semnificativă a pagubelor provocate de urși

În intervalul 2023-2025 au fost aprobate 5.216 dosare de despăgubire, însă numărul real al incidentelor este considerat mai mare, existând cazuri respinse sau neraportate.

Bilanțul ultimilor ani arată pierderi importante în rândul animalelor domestice: 6.275 de ovine, 2.661 de bovine și 432 de suine, cu un minim anual de 74 de cazuri la această categorie în 2024. De asemenea, au fost raportate 3.690 de păsări domestice pierdute precum și 2.923 de familii de albine distruse în urma atacurilor.