Câți urși sunt în România: de trei ori mai mulți decât pot adăposti pădurile. „Dacă nu se face vânătoare, de ce să nu vadă omul ca pe o pradă?”

Cei mai mulți urși din Europa

România găzduiește între 10.400 și 12.700 de urși bruni, potrivit estimărilor bazate pe identificare genetică, mult mai mult decât cele circa 4.000 pe care ar putea să le susțină habitatul natural. Suntem țara cu cea mai mare populație de urși din Europa, în condițiile în care aproximativ 29% din teritoriu este acoperit de păduri.

În ultimii cinci ani, potrivit estimărilor clasice, erau undeva la 8.000 de urși în România.

Asta în timp ce Slovacia are aproximativ 1.200 de exemplare și vânătoare reglementată, Croația în jur de o mie de urși și vânătoare sustenabilă. În Suedia trăiesc circa 3.000 de urși și se practică un management activ ca politică de control, în timp ce Italia are 70-100 de urși, în zona Abruzzo, care sunt strict protejați.

Numai anul trecut Suedia a eliberat permise pentru uciderea a 20% din populaţia sa de urşi bruni în cadrul vânătorii anuale din ţară.

„Avem peste 2.000 de femele adulte care pot naște, în medie, câte doi pui o dată la doi ani. Asta înseamnă aproximativ 2.000 de pui anual. Dacă noi extragem doar 400 de urși pe an, populația tot crește”, avertizează Ovidiu Ionescu, prodecanul Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere din cadrul Universității Transilvania Brașov.

În schimb, anul trecut, Parlamentul a stabilit prin cota de prevenție că pot fi vânați 426 de urși.

Fără cotă de prevenție

Cu toate acestea, Ministerul Mediului nu a dat încă cota de prevenție până acest moment.

„Conform Legii 407, trebuia dată cota de prevenție pentru sezonul următor, nu s-a dat nimic de la Minister. Deci nu se respectă legea de către Ministerul Mediului”, a evidențiat Ovidiu Ionescu. 

Ministerul Mediului avea obligația să facă pentru sezonul următor cota de prevenție bazându-se pe studiul genetic care arată că sunt peste 10.000 de urși în România. 

„În absența vânătorii, ursul nu mai are niciun motiv să se teamă de om”, avertizează Ovidiu Ionescu. 

Studiul genetic prezentat de fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, confirmă oficial, pentru prima dată, câți urși trăiesc în România, pe baza analizelor ADN recoltate de pe teren. Au fost prelucrate peste 24.000 de probe, colectate din 25 de județe, în cadrul proiectului „Implementarea Planului Național de Acțiune pentru Conservarea Populației de Urs Brun din România”.

„Aceasta nu este doar o cercetare științifică. Este o schimbare de paradigmă în gestionarea speciei. Trebuie să găsim un echilibru între conservare și siguranța cetățenilor”, a declarat anterior Mircea Fechet, subliniind că, de acum înainte, deciziile privind urșii se vor lua pe baze științifice, nu estimative.

Urșii, un pericol pentru comunitate

Între 2019 și 2024, au fost înregistrate 138 de atacuri asupra oamenilor, dintre care 19 s-au soldat cu decese. 

Ultimul caz este cel al unui motociclist italian a fost atacat mortal de un urs pe Transfăgărășan, iar trupul său a fost târât într-o râpă.

„Dacă nu se face vânătoare și pierde teama față de om, efectiv, de ce să nu-l vadă ca pe o pradă? De ce ar fi omul altfel decât porcul?”, subliniază Ovidiu Ionescu.

Urșii nu mai se tem de oameni, „s-au antropizat – adică au învățat că omul nu e doar un vânător de evitat, nu mai e o sperietoare, ci doar un mamifer mai mic și mai slab și chiar mai sperios decât ei.”, a explicat și dr. Adrian Bîlbă.

„Ursul este oportunist. Nu îl obliga nimeni să mănânce ghindă, când poate să mănânce porumb, sau să alerge după căprioare când poate să prindă oi mult mai repede”, a explicat Ovidiu Ionescu.

Măsuri ineficiente: „Asta nu se spune”

Măsuri locale, precum gardurile electrice sau eliminarea pomilor fructiferi, au eșuat în unele cazuri. 

Ovidiu Ionescu susține că, în unele comunități, locuitorii au fost nevoiți să otrăvească urșii pentru a-i alunga, deși oficial aceste practici nu sunt recunoscute.

„Prostiile pe care le dau exemplu de la Tușnad, unde au înconjurat toate clădirile cu garduri electrice și au pus pe localnici să taie pomii fructiferi ca să nu mai vină urșii în localitate, nu au făcut decât să îi facă cei care stau acolo să otrăvească urșii. Și de fapt au otrăvit până nu au mai putut toți urșii de acolo, care vin acolo în localitate. Și numai așa au scăpat de urși”, a precizat președintele Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, pentru Libertatea.

Fostul ministru al Mediului, Tanczos Barna, afirma anterior că este imposibil ca România să reducă populația la nivelul optim de 4.000 de exemplare. Totuși, el considera necesară o intervenție clară: „Trebuie extrase exemplarele din zonele cu atacuri și pagube mari, fără birocrație și fără amânări.”

Urșii, între conservare și control

În paralel, Ministerul Mediului anunță finalizarea până la sfârșitul anului 2025 a zonării naționale a habitatului ursului brun, împărțind teritoriul în patru categorii: zone cheie pentru conservare, zone de conflict, zone de management durabil și zone marginale.

Totodată, prin proiectul european în derulare:

• peste 1.140 de garduri electrice au fost instalate în zonele cu risc;
• au fost instruiți 400 de specialiști pentru colectarea probelor genetice;
• au fost achiziționate echipamente moderne, truse de tranchilizare și cuști pentru relocarea urșilor.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro