România are programul „Masă Caldă” în 150 de școli, Finlanda dă un prânz cald gratuit elevilor din anii ‘40
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În timp ce Finlanda oferă tuturor elevilor o masă caldă de peste 70 de ani, România încearcă să implementeze, de șase ani, un program-pilot de acordare a unui „suport alimentar” pentru preșcolarii și elevii din 150 de școli și licee din țară. Hrana în școli ar fi esențială spun un facilitator comunitar și un activist, pentru Școala 9.
Cuprins:
În 10 februarie, Guvernul a aprobat alocarea a 66,8 milioane lei, din fondul de rezervă, pentru finanțarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 150 de unități de învățământ preuniversitar de stat, pentru semestrul al II-lea al anului școlar 2021-2022.
E vorba de programul guvernamental „Masă Caldă”, prin care elevii de la 150 de școli și licee beneficiază de o masă caldă, a cărei valoare nu poate depăși 10 lei. Introdus în 2016, programul-pilot a inclus, în primă fază, 50 de unități școlare. Din 2020, s-a extins la 150. Scopul principal al programului este reducerea ratei de abandon școlar.
Programul nu a decurs fără probleme. Masa caldă a fost, uneori, un sandviș și un măr.
În unele cazuri, masa caldă a fost doar pe hârtie. În Botoșani, de exemplu, autoritățile locale au returnat, la finalul anului trecut, banii primiți de la Guvern pentru acest program. În lipsa unor norme de aplicare a legii, acestea nu au putut organiza licitații pentru alegerea firmelor care să asigure hrană pentru copii.
Implementarea programului s-a făcut (și) pe criterii politice. O analiză Edupedu.ro a arătat că peste jumătate din cele 150 de școli incluse în program sunt în localități cu primari PNL, în timp ce PSD a primit peste 30%, iar USR-PLUS doar pentru 2 școli.
Problemele de implementare nu înseamnă însă că un astfel de program nu este util. Școala 9 a luat exemplul Finlandei, una dintre țările reper pe zona de educație.
Modelul Finlanda. Hrană gratuită pentru elevi de peste 70 de ani
În Finlanda, legea învățământului obligatoriu a intrat în vigoare în 1921. Autoritățile locale erau responsabile de asigurarea alimentației școlare. În acea perioadă, subvențiile pentru hrană vizau însă doar elevii cei mai săraci.
<strong>În 1943, a intrat în vigoare o lege privind asigurarea gratuită a meselor școlare pentru elevii din învățământul primar și gimnazial. Inițial s-a implementat în Helsinki. După o perioadă de tranziție de cinci ani, programul s-a extins la toate școlile din țară în 1948, funcționând și în prezent.</strong>
De peste 70 de ani, elevii finlandezi primesc un prânz gratuit. „Un prânz bun este mai mult decât o chestiune de nutriție. Este ceva care oferă plăcere, relaxează, împrospătează, menține capacitatea de muncă și ajută copiii să crească sănătoși. O masă bună la școală este văzută ca o investiție în viitor”, precizează Agenția Națională Finlandeză pentru Educație.
Copii care se cresc singuri
În România, sunt copii care se cresc singuri, explică Alina Mirt, care a fost facilitator comunitar la Fundația Terre des Hommes, lucrând cu elevi din comunități foarte sărace din județul Bacău. „Sunt destule locuri în care se întâmplă asta, nu e metaforă. Mai iau mâncare de la un vecin, sunt la nivel de supraviețuire”.
Unii dintre ei au părinții plecați la muncă în afară, alții trăiesc în familii monoparentale, cu părinți alcoolici. „Sunt zone unde o masă caldă ar face minuni”, adaugă Alina.
Dacă autoritățile locale ar implementa cu seriozitate acest program, s-ar putea reduce abandonul școlar, crede aceasta.
Sunt copii, în anul în care vorbim noi, exploatați prin muncă. Copiii ăia se duc la muncă, și obțin bani și hrană. Ei cumva trebuie să supraviețuiască dacă părinții nu le asigură hrana. Merg la muncă de la 12 ani. Nevoia de hrană e un factor. Elena Mirt:
Cazurile acestea sunt cunoscute în comunități, dar sunt normalizate. „În familia X, părinții sunt alcoolici, copiii trebuie să trăiască cumva.”
Motivația principală, hrana
Hrană proastă, neregulată și puțină. Așa descrie Ionuț Stan, activist pentru drepturile romilor și fondatorul Asociației Gipsy Eye, alimentația unor copii din sate din județul Iași.
„Nu e neapărat că nu au ce să mănânce, dar nu mănâncă regulat, nu au trei mese pe zi, nu au tot ce trebuie la masă, mai întârzie masa”, explică Ionuț.
Spune că organizația sa a avut un program de after-school, de trei ani de zile, în care a oferit, alături de alte servicii, o masă caldă pentru 65 de copii.
La finalul anului școlar 2021-2022, Ministerul Educației va decide dacă este oportun să extindă programul-pilot „Masă Caldă” la nivel național, dar și cum să facă asta.
Continuarea, în Școala 9.
