România are cei mai puțini angajați la stat din UE. Problema? Nu numărul, ci calitatea. Țările nordice conduc topul

Situația României în context european

În contrast, țările nordice conduc clasamentul, cu Suedia în frunte, unde aproape 34% din forța de muncă este angajată în sectorul public. Danemarca și Finlanda urmează îndeaproape, reflectând modelele lor sociale generoase și încrederea ridicată a populației în instituțiile statului.

Datele Eurostat arată că din cei 8,6 milioane de angajați din România, doar 1,18 milioane lucrează în sectorul public în 2024. Această cifră plasează țara noastră mult sub media europeană și chiar sub vecinii din regiune, precum Bulgaria și Ungaria.

În timp ce Franța și Germania au peste 25% din angajați în sectorul public, țările din Europa Centrală și de Est tind să aibă proporții mai mici. Acest lucru reflectă atât resursele limitate pentru serviciile publice, cât și moștenirea istorică a restructurărilor postcomuniste.

Promisiuni de reformă și realitatea din teren

Premierul Ilie Bolojan a anunțat recent planuri de restructurare a sectorului public, vizând reduceri de personal și salarii. Cu toate acestea, experiența anterioară arată că astfel de inițiative sunt adesea dificil de implementat.

„Reorganizarea administrativă este o necesitate pentru România, dar i-aș minți pe români să le spun că va fi făcută anul acesta sau anul viitor, pentru că e greu să faci operații complicate, multe, în același timp”, a declarat premierul Bolojan, conform Profit.ro.

În ultimii 20 de ani, România a trecut prin multiple valuri de reforme administrative, fiecare guvern propunând propriile strategii. Cu toate acestea, implementarea a fost adesea inconsecventă și fragmentată.

Etapele reformei administrative în România

• 2002-2006: Perioada de preaderare la UE, cu focus pe întărirea capacității administrative.
• 2006-2010: Modernizarea statutului funcționarului public și introducerea evaluării performanței.
• 2010-2015: Eforturi de descentralizare și digitalizare a serviciilor publice.
• 2014-2020: Implementarea Strategiei pentru Consolidarea Administrației Publice.
• 2016-2020: Accent pe integritate și transparență în achizițiile publice.
• 2021-2026: Planul Național de Redresare și Reziliență, cu focus pe digitalizare și profesionalizare.

Provocări în evaluarea performanței

Un studiu recent realizat de Centrul de Formare APSAP relevă o problemă fundamentală în sectorul public românesc: dificultatea de a recunoaște și adresa subperformanța.

Conform studiului citat de Profit.ro, doar 10% dintre funcționarii publici admit direct existența unor colegi care ar trebui concediați pentru performanță slabă. În schimb, aproape 40% preferă să sugereze că acești angajați ar trebui „mai bine evaluați și motivați”.

„Nu poți vorbi despre eficiență și responsabilitate publică într-un sistem în care se știe, și se simte, că nimeni nu pleacă, indiferent cât (sau cât de prost) muncește”, a explicat Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP.

Această atitudine reflectă o „autoimunizare colectivă față de realitate”, conform lui Fârșirotu. Aproape 95% dintre angajații din sectorul public nu cred că vor fi afectați de eventualele măsuri de eficientizare anunțate de politicieni.

Cultura instituțională și rezistența la schimbare

Studiul APSAP evidențiază o cultură instituțională care nu tolerează criticile și funcționează într-o logică de protecție reciprocă. Acest lucru face dificilă implementarea unor reforme reale și durabile.

Aproape 30% dintre respondenți consideră că toți colegii lor își îndeplinesc corespunzător sarcinile, în timp ce 38% sugerează că problemele de performanță ar putea fi rezolvate prin evaluare și motivare mai bună.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE