România îşi va construi un «Soare» propriu

Raportul “Strategia energetică a României” arată că în anul 2035 ţara noastră nu va mai avea rezerve de petrol şi de gaze naturale. La nivel planetar, aceste hidrocarburi se vor termina prin anul 2070. Ce vom face după aceea? Oricât ar părea de ciudat, unul din planurile serioase ale autorităţilor e să-şi construiască un “Soare” propriu, până cel târziu în 2050.

Când vorbim de reactoare nucleare, ne gândim imediat la uraniu, la sub- stanţe radioactive. Omenirea se pregăteşte însă să realizeze un alt tip de reactor, curat, care să nu prezinte nici un pericol de iradiere. Cum?

În interiorul Soarelui au loc permanent miliarde de reacţii nucleare de fuziune, cu degajări uriaşe de energie termică, adică de căldură. Practic, o stea, cum e Soarele, este un reactor uriaş. Plecând de aici, pentru a rezolva problemele energetice, oamenii de ştiinţă au început să construiască prima centrală nucleară de fuziune atomică din lume, care va fi gata în 2016, în Franţa. Spre deosebire de centralele nucleare de fisiune, care folosesc uraniu, cum e cea de la Cernavodă, cele de fuziune nu au nevoie de material radioactiv, ci de tritiu şi deuteriu, izotopi ai hidrogenului, adică un fel de atomi de hidrogen cu nucleul mai mare.

Ca atare, în măsura în care rezervele mondiale de uraniu, folosit în reactoarele clasice, sunt limitate, resursele pentru combustibilul dintr-un reactor de fuziune sunt ieftine şi nelimitate, deoarece hidrogenul va exista mereu pe Terra. Pe de altă parte noul tip de centrală nucleară nu produce deşeuri radioactive, cum fac cele clasice, adică e o sursă de energie curată. După punerea la punct a tehnologiei, se va face calculul comercial pentru cea mai rentabilă metodă de aplicare a fuziunii nucleare.

La proiect mai lucrează Franţa, Germania şi Italia

La proiect lucrează Franţa, Italia, Germania şi România – noi, prin Institutul de Criogenie şi Separări Izotopice din Râmnicu Vâlcea (ICSI). Conform directivelor UE, întreaga Europă trebuie să treacă pe producţia de energie electrică prin centrale de fuziune. Astfel, în viitorul destul de apropiat, centralele termice ale continentului nu vor mai avea nevoie de gaz metan, de lemn, de cărbune sau de păcură – vor încălzi apa cu energie electrică.

“Până în 2050, cel târziu, şi România îşi va construi un «soare » propriu, adică o centrală de fuziune cu o capacitate de 2.000 MW/h. Faţă de alte ţări, noi avem avantajul accesului direct la tehnologie, pentru că participăm cu specialişti în proiectul de bază. Pentru a înţelege cât de important e acest reactor în construcţie, trebuie spus că Rusia, China şi Japonia insistă să contribuie şi ele financiar pentru a avea apoi posibilitatea de a construi aşa ceva la ele acasă”, ne-a spus prof. Ioan Ştefănescu, directorul general al ICSI.

Inginerul Alin Lazăr pregăteşte combustibilul pentru noul reactor

România participă oficial cu proiectul de producere a tritiului gazos şi a deuteriului, sursele de alimentare pentru reactorul de fuziune. Studiul se face la ICSI, din Râmnicu Vâlcea. Omul care se ocupă de acest lucru se numeşte Alin Lazăr, este inginer, are 35 de ani şi este considerat o somitate în acest domeniu. “Sunt doar câţiva oameni în Europa de nivelul lui Alin în probleme de tritiu şi de deuteriu”, ne-a spus directorul Ioan Ştefănescu.

Funcţionează pe baza «defectului de masă»

Cu o sută de ani în urmă se ştia că într-o reacţie chimică intră o cantitate de substanţă şi rezultă aceeaşi cantitate de substanţă, adică “nimic nu se pierde, nimic nu se adaugă, totul se transformă”. Ştiinţa secolului XX a demonstrat însă că există anumite reacţii care nu se conformează legii conservării materiei. E vorba de cele nucleare, cum e aceea de fuziune, în care nucleele a doi atomi se combină şi rezultă un al treilea atom. S-a observat însă că masa atomului rezultat e mai mică decât suma atomilor intraţi în combinaţie, adică dispare o cantitate de substanţă. E ca şi cum ai pune într-un recipient un kilogram de substanţă, peste care ai mai turna un kilogram de substanţă, iar la final ai obţine doar 800 de grame. Această ciudăţenie fizică a fost numită “defectul de masă” şi se explică prin faptul că materia pierdută se transformă în energie. Noul tip de centrală va produce energie pe baza acestui “defect de masă”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE