Salvat cu rinichiul sotiei

Chinuit ani de zile de o infectie urinara, Dinu Sanmartean a fost pus pe picioare de transplantul unui rinichi donat chiar de sotia sa. La nici doua luni de la operatie, parintele fotbalistului lui Utrecht a ajuns din nou pe patul de spital. De data asta, un tendon rupt e o intamplare banala. La 2.000 de kilometri distanta, in Olanda, fiul sau, Lucian, incearca sa-si refaca o cariera scurtcircuitata de accidentari. E povestea spusa de capul unei familii prigonite de ghinion.

Trupul firav al lui Dinu Sanmartean ocupa doar un colt din patul metalic, plasat in marginea salonului 4 de la Ortopedie, ticsit de lume si de suferinta. Spitalul din Bistrita e la fel ca toate spitalele din Romania. Ferestrele sunt murdare, peretii intunecati, lumina sordida. Doar figura lui Sanmartean senior e brazdata de un zambet larg si primitor. Nu se astepta la o vizita. ‘Problemele mele au inceput acum vreo 6 ani’, isi deapana povestea barbatul de 54 de ani. ‘In 2003, cand Lucian s-a transferat la Panathinaikos, a dat un interviu in care a vorbit si despre boala mea. Presedintele clubului, care tinea mult la baiatul meu, i-a spus sa ma aduca la Atena, ca e prieten cu un urolog renumit. Am ajuns in Grecia, dar dupa primele investigatii mi-au descoperit o hepatita. Asa ca transplantul a cazut, chiar daca gasisem un donator compatibil. Mi-ar fi fost greu oricum, pentru ca nu ma intelegeam cu medicii. Ei nu vorbeau decat greaca, eu doar romana, cum sa le spun cum ma simt si ce ma doare?’.

„Ajunsesem la 46 de kilograme”

Au urmat ani infernali. ‘Infectia de la rinichi mi-a dat viata peste cap. Am facut-o pentru ca am lucrat la o turnatorie ani de zile, intr-un mediu toxic. A fost o perioada in care nu am dormit deloc timp de 9 zile! Surmenat, am slabit ingrozitor, ajunsesem sa cantaresc doar 46 de kilograme’. In decembrie anul trecut, transplantul s-a realizat, primind un rinichi de la sotia sa, in varsta de 50 de ani. ‘Operatia a avut loc la Cluj, mi-a platit-o Lucian si a fost o reusita. Amandoi ne simtim bine. Acum nu ma mai trezesc decat de doua ori pe noapte. I-am spus nevestei, care lucra la club, la Gloria Bistrita, sa lase serviciul si sa stea acasa, sa ma ingrijeasca’. Saptamana trecuta au fost la Cluj pentru tratament. ‘Am iesit din spital, ma indreptam spre masina in care ne astepta prietena lui Lucian, Maria. Am calcat gresit si imediat am simtit ca ma tine piciorul. Mi s-a rupt tendonul, trebuie sa stau acum trei saptamani la pat’, povesteste Sanmartean. Privirea ii coboara, ingrijorata, spre dulapiorul de langa pat. Sunt 5-6 cutii de medicamente, randuite cu grija, prieteni de conjunctura intr-o viata zguduita de boala.

„I s-a crapat pielea de pe burta”

Lucian Sanmartean a jucat in 14 partide pentru Utrecht in sezonul 2007-2008, insa o noua accidentare il tine pe tusa de cateva luni. ‘A tras tare cu pregatirea fizica’, explica tatal sau. ‘A facut la sala mai multe exercitii pentru intarirea abdomenului, pana cand i-a crapat pielea de pe burta. Nici nu mai putea sa alerge. A facut o operatie la peretele abdominal si spera sa intre acum, in martie. La vara, cand termina cu Utrecht, vreau sa-l vad la Ajax, ca are valoare sa joace acolo!’.

Lucian Sanmartean

Varsta: 28 de ani
Locul nasterii: Bistrita
Cariera: Gloria Bistrita (1998-2003), Panathinaikos Atena (2003-2006), Utrecht (din 2006)
Performante: un titlu de campion al Greciei cu Panathinaikos (2004)
Selectii la nationala: 3

Lucian e „Platini din Balcani”

Dupa 3 ani la Atena, Lucian a decis sa o rupa cu grecii, desi mai avea doi ani de contract. ‘Lucica era prieten cu colegul sau de la Panathinaikos, olandezul Nordin Wooter, iar acesta i l-a recomandat pe impresarul sau. Au fost interesate de el Alkmaar si Ajax, dar ambele echipe se bateau la titlu si nu doreau sa riste cu un jucator abia venit dupa accidentare. Asa a ajuns la Utrecht, unde a impresionat in toamna trecuta. Il lauda toti, mai ales antrenorul sau, fostul mare jucator Van Hanegem. Dar el e un baiat mai timid, nici mie nu-mi zice cand joaca bine. Eu simt daca e multumit atunci cand vorbim la telefon, dupa meciuri. Mai multe imi spune prietena lui, Maria’, povesteste Dinu Sanmartean. Intr-adevar, olandezii sunt incantati de Lucian. ‘Este un jucator de nivelul Ligii Campionilor’, l-a caracterizat Piet Buter, directorul tehnic al lui Utrecht, in timp ce ziarul local ‘Algemeen dagblad’ a notat: ‘Romanul, supranumit „Platini din Balcani”, se remarca prin dribling, viteza si viziune de joc’.

„Nu l-ar fi scos nimeni de la nationala”

Pe Dinu Sanmartean nu l-au sacait doar bolile, ci si faptul ca Lucian nu a avut noroc in cariera. ‘Domne, e fotbalist de rasa. Stie cu mingea, tine capul sus, paseaza extraordinar. Cand s-a dus la Panathinaikos, i-a cucerit pe toti, in special pe presedintele Mitsou si pe antrenorul Shum. A jucat si in Liga Campionilor, cu Manchester United. Dar avea o suparare, ca primeste un salariu prea mic in comparatie cu altii. De atunci, a avut numai necazuri. Si i-a facut dusmani pe cei mai vechi de la echipa, Basinas si Seitaridis, a venit un antrenor nou, italianul Malesani, care nu prea l-a placut, apoi s-a si accidentat la genunchi. Daca se ocupa cineva de el, va garantez ca pe baiatul meu nu-l scotea nimeni de la nationala nici in ziua de azi’, marturiseste tatal lui Lucian.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE