MENIU CAUTĂ
06 Feb. 2018 16:03 , de Ionuţ Iordăchescu

Șapte semnale de alarmă puternice trase de șeful DIICOT, Daniel Horodniceanu

Distribuie

Șeful DIICOT, Daniel Horodniceanu, a folosit bilanțul instituției sale pe 2017 pentru a trage mai multe semnale de alarmă. Procurorul a criticat într-un mod neobișnuit de dur atacurile încasate de magistrați, legile justiției și incapacitatea de a se recupera bunurile furate. În același timp, Horodniceanu a arătat că sunt probleme în colaborarea cu SRI și Poliția Română și a subliniat gravitatea generată de lipsa unei analize naționale de riscuri și amenințări.

 1. Atacurile asupra Ministerului Public

Daniel Horodniceanu a arătat că unele dintre propunerile legislative de anul trecut ar fi dăunat grav justiției.

,,Pe de o parte, am strâns din dinți, iar pe de alta, am refuzat compromisuri pentru a putea rămâne în acest cadru. Provocările au fost uriașe. Este un efort să rămâi în limita despre care vă vorbesc, atunci când înțelegi, citind propunerile de modificare a legilor, că, direct sau indirect, ceea ce se va întâmpla ar putea deveni o știrbire a independenței procurorului, o timorare a exercițiului de urmărire penală', a spus șeful DIICOT.

,,Eforturile noastre de consolidare a capacității de combatere a criminalității organizate au fost subminate de agenda legată de dezbaterea pe marginea legilor justiției', a insistat el.

Horodniceanu a mai spus că ,,atacurile aduse Ministerului Public in corpore sau unor secții ale acestora nu fac decât să șubrezească sistemul judiciar în ansamblul său și să vulnerabilizeze statul român'.

2. Lipsa unei analize naționale de riscuri și amenințări

Cele mai acide critici s-au referit la lipsa unei analize naționale de riscuri și amenințări. Altfel spus, Horodniceanu susține că autoritățile nu știu cu suficientă claritate ce se întâmplă  în unele sectoare infracționale. În puncte critice, precum granița cu Ucraina sau portul Constanța, polițiștii și procurorii știu că există trafic de droguri și țigări, de exemplu, dar au prea puține date precise despre rețele și metodele lor operare.

,,Niciuna din strategiile de combatere a unor fenomene infracționale ce intră în competența DIICOT, elaborate de agenții guvernamentale, în special pe trafic de persoane și de droguri, nu sunt efective. Strategia națională de combatere a traficului de persoane este în stadiul de proiect din 2016, iar cea  privind traficul de droguri nu este însoțită de un plan de acțiune în vigoare. Nu există o strategie de combatere a criminalității informatice, a combaterii marii criminalități economice financiare. Mai grav este că pentru cea din urmă nu există nicio definiție', a spus Horodniceanu, care a cerut un efort interinstituțional.

3. Prea puține arme pentru a combate a criminalitatea informatică

O ramură a problemei menționate mai sus este lipsa unei strategii de combatere a criminalității informatice. Daniel Horodniceanu a insistat asupra faptul că volumul unor astfel de infracțiuni crește, iar instrumentele de combatere a acestora nu se îmbunătățesc.

,,Bitcoin este din ce în ce mai folosită în rândul răscumpărării atacurilor de tip ransomware. Componenta online este tot mai pregnantă şi în ce privește comerțul ilicit, piețele dezvoltate în Darknet intersectând şi favorizând toate zonele de criminalitate. Criptomoneda (în special Bitcoin, Ethereum, Monero) este din ce în ce mai exploatată de către infractorii cibernetici, constituind în prezent principala modalitate de plată folosită pentru operațiunile piețelor dezvoltate în Darknet şi, în aceeași măsură, fiind folosită pentru încasarea răscumpărării în cazurile atacurilor de tip ransomware', a declarat procurorul șef.

,,Numărul grupurilor infracționale specializate în atacuri directe și complexe asupra ATM-urilor sau sistemelor bancare este de asemenea în creștere, prejudiciile înregistrate fiind din ce în ce mai importante', a precizat Horodniceanu.

4. Recuperarea bunurilor furate

Potrivit lui Horodniceanu, Uniunea Europeană este îngrijorată că România nu face destul pentru a recupera bunurile provenite din infracțiuni.

,,Incapacitatea de deposedare a infractorului de produsul infracțional este de natură de a crea un sentiment de injustiție socială. Actual, Europa în care suntem integrați privește cu mare atenție la capacitatea de recuperare a produsului infracțional. N-aș vrea să cad în păcatul de a critica o politică sau alta guvernamentală, ce pot însă să vă spun asumându-mi încrederea că nu am văzut, în cele cinci guverne pe care le-am prins în mandatul meu de procuror-șef, nicio politică coerentă orientată către consolidarea capacității de identificare și confiscare a produsului infracțional. Lucrul acesta se vede și din exterior și ne este transmis sub diferite forme', a spus procurorul șef.

5. Lipsa de continuitate: cinci guverne în trei ani

Daniel Horodniceanu a subliniat că, de când a preluat șefia DIICOT, în urmă cu trei ani, și până în prezent, a lucrat cu cinci guverne diferite. Niciunul dintre ele nu a avut o strategie coerentă pentru recuperarea bunurilor furate.

,,În cei aproape 3 ani de mandat la conducerea DIICOT s-au succedat cinci guverne, dialogul instituțional fiind purtat cu cinci miniștri ai Justiției, patru miniștri de Interne și trei procurori generali. Am prezentat fiecăruia dintre ei concluziile noastre cu privire la stadiul de dezvoltare al abordării strategice a criminalității organizate. În continuare, ne găsim în aceeași situație. Nu avem o analiză națională de riscuri și amenințări, nu avem un document strategic, structurile operaționale de suport sunt insuficiente pentru abordarea investigațiilor financiare și confiscarea produsului infracțional, resursele umane sunt inadecvate numeric în poliție', a afirmat șeful DIICOT.

6. Sincope în colaborarea cu SRI și Poliția

Procurorul șef al DIICOT a sugerat că există unele lipsuri în colaborarea sa cu SRI și Poliția Română, cele două instituții care le furnizează informații procurorilor.

,,Da, este o problemă în a strânge și a avea informații', a afirmat Horodniceanu, răspunzând unei întrebări. ,,Părerea mea este că unul dintre motive ar putea fi și faptul că este un schimb de generații în acest moment, 17.000 de polițiști au fost pensionați în ultimii cinci ani, aceștia urmează să fie înlocuiți cu persoane care nu au lucrat în Poliție', a mai spus el, precizând că, într-adevăr, ,,cantitatea informațiilor care vin de la Poliție este insuficientă'.

,,DIICOT este doar o componentă a sistemului național de combatere a criminalității organizate. Nu poate fi combătută fără concursul poliției specializate, dar nici fără structurile specializate în culegerea și prelucarea informațiilor. Un subiect în legătură cu care nu trebuie să avem complexe', a menționat Horodniceanu.

7. Radicalizarea islamică, un risc major

Horodniceanu a spus că radicalizarea islamică în România a devenit un risc major de securitate, precizând și că a crescut numărul românilor radicalizați.

,,România nu s-a confruntat în 2017 cu o amenințare teroristă concretă și consistentă. Reflectând asupra situației de la nivel european, radicalizarea islamică din România reprezintă în acest moment unul dintre riscurile majore. Deși nu are dimensiunile unui fenomen, în ultimii ani a cunoscut o amplificare în special în rândul rezidenților proveniți din spațiile cu problematică terorist activă, precum și cel cetățenilor români convertiți la Islam. Numărul românilor convertiți radicalizați se află în creșere în ultimii ani, însă manifestările se mențin, în general, la nivel verbal, atitudinal. În numeroase cazuri, radicalizarea se suprapune peste unele probleme de ordin social, cum ar fi un statut financiar precar, lipsa unui loc de muncă, probleme de ordin juridic sau psihic', a declarat Horodniceanu.


Citește și:

VIDEO ,,120 BPM'| Profesorul Vintilă Mihăilescu, despre scandalul din MȚR la proiecția filmului premiat la Cannes: „Act de huliganism, nu de creștinism'

Loading...
Comentarii