Satul cu potai

Gazele se scumpesc, de maine, cu 8,5%. In cascada, mai ales dinspre producatorii si distribuitorii alimentelor de baza vin vesti ca si preturile acestora vor creste iar cu minimum 10%, desi impactul real al gazelor in costuri va fi de doar 1 – 1,5%. Intretinerea, transporturile se vor majora si ele. Pana si popii cer mai mult. Guvernanti, sefi de companii nationale, reprezentanti ai patronatelor si economisti oficiali zic ca-i bine, pentru ca pretentia celor de la Gaze – plus 10% – a fost redusa de Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei la ‘numai’ 8,5%. Adaugam inflatia nefasta a caderii leului – explicata acum de oficialitati ca o urmare a evolutiei economice mondiale, in primul rand, iar nu a unei cresteri economice false, bazata nu pe productie si pe export, ci pe speculatii financiare – si vom avea un tablou sumbru.

Era de asteptat, cu guvernari succesive pentru care interesul populatiei n-a contat. In negocierile de aderare la UE, administratia PSD a acceptat alinieri de preturi pe care evident ca romanii nu le vor putea suporta. Tot atunci, contractele de gaze au fost incheiate oneros, asa ca noi platim 300$/1.000 mc, in timp ce tarilor baltice, Poloniei si Georgiei rusii le livreaza cu doar 110-125 $ (la nivelul anului 2006). La fel de tembel si de dubios am vandut pe nimic si extractia, si distributia gazelor din subsolul Romaniei. Dar DNA isi prinde urechile in termopane, nu se incumeta sa-si bage nasul in privatizarile energetice. Iar ANRE si Consiliul Concurentei dorm ghiftuite bugetar, fara a misca un deget pentru protectia unor consumatori deja vlaguiti. Romania e un sat fara caini de paza. Are doar potai, pe langa care lupii trec si inhata tot ce le iese-n cale. Miercuri, Guvernul a batut apa-n piua cu fumatul. De saracie insuportabila n-a auzit. Diversiune?

Urmărește-ne pe Google News