Scenariul de coșmar al alegerilor din SUA: Ce se întâmplă dacă Trump pierde, dar refuză să accepte înfrângerea?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un rezultat contestat al alegerilor prezidențiale de pe 3 noiembrie din SUA și riscul unui conflict civil generat de incertitudine ridică semne de întrebare cu privire la rolul Congresului, al instanțelor și chiar al Armatei în acest proces. Ambele tabere politice se pregătesc acum pentru acest scenariu, situația fiind tensionată de refuzul președintelui Donald Trump de a accepta o eventuală înfrângere, scriu Washington Post, Time și Financial Times.
Cuprins:
Donald Trump a refuzat în mod repetat să garanteze transferul pașnic de putere în cazul unei eventuale înfrângeri în alegeri, invocând o posibilă fraudă electorală și pretinzând că rezultatele votului prin poștă ar putea să rămână incerte ”timp de luni sau chiar ani”.
Rivalul său democrat Joe Biden a răspuns acuzându-l că încearcă astfel să fure alegerile și a susținut că armata ar fi nevoită să îl escorteze pe Trump afară din Casa Albă, dacă acesta va refuza să plece.
Comentatorii se așteaptă la o posibilă criză constituțională în cazul unui rezultat strâns, criză ce s-ar putea derula pe fundalul unor manifestații de stradă, foarte posibile în contextul tensiunilor deja vizibile în mai multe orașe americane.
Curtea Supremă sau Congresul SUA sunt cele care ar putea juca un rol determinant în stabilirea învingătorului, în cazul unui rezultat incert, dar experții juridici citați de <a rel="noreferrer noopener" aria-label="Financial Times (opens in a new tab)" href="https://www.ft.com/content/c8767e22-a727-4a23-90bf-8d2844ca257a" target="_blank">Financial Times</a> spun că soarta scrutinului trebuie stabilită ”cu bună credință”. Cu alte cuvinte, unul dintre candidați și partidul lui trebuie să accepte înfrângerea.
Chiar un senator republican, Mitt Romney, care i se opune de multe ori preşedintelui, a descris importanța democratică a acceptării rezultatului unui scrutin.
“Transferul paşnic al puterii este fundamental pentru democraţia noastră: fără asta, este Belarus. Orice sugestie a unui preşedinte că s-ar putea sustrage de la această garanţie constituţională este în acelaşi timp de neimaginat şi inacceptabilă”, a scris el pe Twitter.
Cel mai simplu și dezirabil deznodământ ar fi, evident, dacă unul dintre candidați ar câștiga alegerile în mod clar, fără posibilitate de contestare.
Joe Biden conduce acum în <a rel="noreferrer noopener" aria-label="sondajele la nivel național (opens in a new tab)" href="https://www.libertatea.ro/stiri/trump-sondaje-opinie-sua-biden-covid-3148334" target="_blank">sondajele la nivel național</a>, cu o marjă mare, de până la 16 puncte procentuale, și în cele din majoritatea statelor cheie, cu o marjă mai mică. Tabăra democrată speră că un eventual rezultat clar va elimina orice grijă.
Totuși, în acest moment, scrie Washington Post, atât democrații, cât și republicanii se pregătesc pentru un scenariu cu un scor strâns sau unul mai puțin probabil în care niciunul dintre candidați nu obține cele 270 de voturi ale Colegiului Electoral, necesare pentru câștigarea președinției.
Un sistem electoral aparte
Determinarea rezultatului alegerilor este complicată de sistemul electoral complex al SUA.
Toate cele 50 de state federale americane au un număr prestabilit de așa-numiți ”electori” în Colegiul Electoral, aproximativ proporţional cu populaţia statului.
În total, Colegiul este format din 538 de electori, prin urmare, pentru ca un candidat să câştige alegerile are nevoie de susţinerea a cel puţin 270 de electori.
Distribuirea electorilor se face, aproape în toate statele, cu două excepții, după principiul ”câştigătorul ia totul”. Candidatul care obţine majoritatea votului popular într-un stat va obţine toţi electorii acelui stat. De exemplu, este suficient ca un candidat să obțină un singur vot în plus față de rivalul său în California pentru a câștiga toți cei 55 de electori ai acestui stat.
Este posibil prin urmare ca președintele să fie ales fără să obțină majoritatea absolută a voturilor populației. S-a întâmplat inclusiv acum patru ani, când Hillary Clinton a obținut mai multe voturi decât Trump, dar acesta a câștigat Colegiul Electoral.
Sistemul face practic ca rezultatul să fie determinat în cele din urmă nu de votul popular, ci de lupta dusă într-un număr de state cheie, unde majoritatea alegătorilor nu sunt deciși încă și oscilează, de la un scrutin la altul, între democrați și republicani.
Numărătoarea voturilor
Un scenariu posibil, dar puțin probabil, este acela în care cei doi candidați obțin același număr de electori fiecare: 269, Atunci, sarcina de a alege viitorul președinte îi revine Camerei Reprezentanților.
Acest lucru s-a întâmplat doar de două ori în istorie, în 1800 și 1825.
Numeroși strategi și experți electorali au avertizat însă că mai posibil este ca rezultatul alegerilor să nu fie cunoscut în noaptea scrutinului, dacă cel puțin unul din statele cheie nu a numărat voturile poștale până în momentul respectiv.
Comisiile electorale din întreaga țară se confruntă acum cu o avalanșă de astfel de voturi, venite din partea alegătorilor care vor să evite o eventuală infecție cu coronavirus la urne.
Potrivit Time, până la ora actuală au sosit deja 6 milioane de voturi poștale, un semnal că prezența totală la vot va fi una foarte ridicată la final.
O întârziere în procesul de numărare a voturilor este foarte probabilă. Două state-cheie, Wisconsin și Pennsylvania, nu permit comisiilor electorale să înceapă procesarea acestor voturi până în ziua alegerilor. În timpul alegerilor primare din Pennsylvania, spre exemplu, unele districte mai numărau încă voturile la două săptămâni după încheierea alegerilor.
Și peste 20 de state își propun să continue să accepte sosirea voturilor poștale după data de 3 noiembrie - inclusiv state cheie precum Michigan, Pennsylvania, Ohio, North Carolina sau Iowa.
Dar chiar și în statele în care numărătoarea se va termina pe 3 noiembrie, o diferență foarte mică de voturi ar putea determina cele două tabere politice să solicite reanalizarea unor voturi sau renumărarea completă a acestora.
Contestările în diferite instanțe sunt foarte posibile.
Precedentul Bush-Gore
Edward Foley, profesor la Universitatea de Stat Ohio, care a studiat vulnerabilitățile sistemului electoral, spune pentru Financial Times că ambele tabere, democrată și republicană, au definit acest scrutin ca pe un test existențial pentru țară, ceea ce va face ca ”acceptarea înfrângerii să fie una dificilă”.
Multe vor depinde de personalitatea fiecărui candidat, Donald Trump sau Joe Biden, deși niciunul dintre ei nu va putea duce de unul singur o astfel de luptă, fără susținerea mașinăriei partidului.
Nu ar fi pentru prima dată în istoria recentă când clasa politică americană a purtat un război legal diviziv după ziua alegerilor.
În 2000, conflictele juridice dintre George W. Bush și Al Gore pe tema numărării voturilor din statul Florida au ajuns la Curtea Supremă, care a decis în favoarea lui Bush, suspendând o renumărare a voturilor.
În loc să ducă mai departe lupta în Congres, Gore a preferat să accepte înfrângerea.
Cum se va tranșa o eventuală dispută
David Boies, avocatul lui Gore la Curtea Supremă, nu crede că Curtea Supremă se va pronunța pentru a decide rezultatul alegerilor din 3 noiembrie.
”Dacă ar face acest lucru, cred că mulți oameni, inclusiv eu, l-am îndemna pe Biden să meargă mai departe cu cazul în Congres”, spune el.
Potrivit Constituției, este responsabilitatea Congresului să numere voturile din Colegiul Electoral.
Orice dispută pe tema rezultatului alegerilor se va desfășura probabil în trei faze, după 3 noiembrie.
Statele vor avea drept termen pentru a rezolva orice dispută pe tema votului data de 8 decembrie, astfel ca electorii - stabiliți de fiecare stat în urma voturilor populației - să poată vota pe 14 decembrie.
Congresul ales va număra apoi acele voturi pe 6 ianuarie, într-o sesiune comună a celor două camere, prezidată de Mike Pence, actualul vicepreședinte, care este președintele Senatului.
Dacă tot nu va exista un acord, SUA vor intra într-o fază deja periculoasă, similară cu cea din 1876, când mai multe state au trimis către Congres rezultate paralele, iar criza s-a rezolvat cu doar două zile înaintea inaugurării.
În cazul în care un președinte nu este ales până la data inaugurării, pe 20 ianuarie 2021, un președinte temporar va fi numit. Potrivit legii, acesta ar trebui să fie președintele Camerei Reprezentanților.
În prezent, funcția este asigurată de democrata Nanci Pelosi.
Acest lucru ar fi însă imposibil dacă republicanii și democrații vor susține în paralel că omul lor este câștigătorul alegerilor.
Determinarea soluției ar ține, în aceste condiții, de presiunea politică și populară și, în cele din urmă, de un compromis.
”Procesul depinde în mare măsură de buna credință a participanților, inclusiv a Congresului, dacă se va ajunge la acel punct”, spune pentru Financial Times George Terwilliger, unul dintre avocații lui George W. Bush în lupta cu Al Gore.
Un învingător fără fundament
Așa de departe au ajuns temerile generate de declarațiile președintelui încât unii iau în calcul și situația în care Trump se va declara învingător în lipsa unor rezultate concrete.
Cum ar funcționa acest scenariu? Trump sugerează de luni de zile că alegerile ar putea fi fraudate. Susținătorii săi și-au exprimat la rândul lor îndoielile pe rețelele sociale.
Există posibilitatea unui scenariu concret în care totul să meargă greșit: voturi lipsă, numărători greșite, hackeri care să deregleze procesul.
În acest moment va fi neclar cine a câștigat. Dar de la înălțimea funcției sale, cu ajutorul contului de Twitter atât de popular, Trump s-ar putea declara învingător, scrie Time.
Indiferent de corectitudinea acestei declarații, ea va discredita legitimitatea alegerilor, cel puțin în ochii susținătorilor săi.
Rolul Armatei SUA și un posibil conflict civil
O astfel de stare de incertitudine ridică riscul unor conflicte civile, pe străzi, și pe cel al intervenției militare.
”Liderii analizează deja potențialul unui conflict civil”, a declarat pentru Financial Times un fost înalt oficial militar, aflat în legătură cu înalții oficiali de la Pentagon.
Pentagonul a insistat că Armata SUA nu va juca un rol într-o eventuală dispută electorală și l-a descurajat pe Trump să invoce Legea Insurecției, care i-ar fi oferit autoritatea de a desfășura trupe pentru a potoli protestele de pe străzi.
Cu toate acestea, într-o scrisoare deschisă publicată luna trecută, doi strategi militari americani, veterani ai Armatei SUA, au sugerat că Generalul Mark Milley ar trebui să ordone evacuarea lui Trump de la Casa Albă, dacă acesta va refuza să o părăsească.
Kori Schake, un expert în relații civile-militare al American Enterprise Institute, un think-tank conservator, a subliniat că propunerea celor doi este neconstituțională și periculoasă.
Dacă cineva va trebui să îl escorteze pe Trump din Casa Albă aceia vor fi membrii Secret Service, armata.
Schake și-a exprimat însă temerile cu privire la capacitatea lui Trump de a alimenta violența de pe străzi. ”Mi-e teamă de posibilitatea unor mulțimi înarmate îmboldite de președinte”, spune acesta.
În cazul unui conflict civil, cei care ar interveni însă ar fi mai degrabă militarii din Garda Națională, forța de 450.000 de membri formată din rezerviști, care a ieșit pe străzi și în timpul verii, în timpul manifestațiilor antirasiste declanșate de uciderea lui George Floyd.
Generalul Milley, care nu are trupe sub comandă, dar este cel mai înalt consilier militar al lui Trump și șeful Statului Major, a declarat public că nu va urma un ordin ilegal.
El a declarat că Armata SUA nu va juca niciun rol în determinarea rezultatului alegerilor, subliniind că instanțele și Congresul vor avea misiunea de a rezolva orice dispută.
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
