Sfântul Andrei i-a creştinat pe români
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În anul 30, în urma poruncii Domnului Iisus de a vesti Evanghelia la toate neamurile, Sfinţii Apostoli au plecat în ziua de Rusalii în lume, să predice creştinismul. Potrivit tradiţiei şi celor scrise de unii istorici şi teologi din primele veacuri creştine, Apostolul Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci, pe teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră. În calendarul ortodox, astăzi e sărbătorit Sfântul Andrei.
Andrei a fost iniţial ucenic al lui Ioan Botezătorul, dar după botezul lui Iisus, auzindu-l pe Ioan spunând “Iată mielul lui Dumnezeu!”, L-a urmat pe Iisus, devenind astfel primul apostol al acestuia.
După învierea lui Iisus şi coborârea Spiritului Sfânt, la Rusalii, apostolii au mai rămas câţiva ani la Ierusalim, începând formarea Bisericii. La Sinodul Apostolic care a avut loc în jurul anilor 49- 50 d.H. la Ierusalim, apostolii au tras la sorţi pentru a decide unde va merge fiecare. Legenda spune că apostolului Andrei i-a revenit Dobrogea. Mai întâi, Andrei l-a însoţit pe fratele său, Apostolul Petru, prin Asia Mică, apoi a trecut în Peninsula Balcanică, ajungând în teritoriile getice, unde s-a oprit un timp. Sfântul Andrei este considerat întemeietorul creştinismului pe teritoriul ţării noastre.
În sprijinul ideii creştinării teritoriilor de pe ţărmul apusean al Mării Negre de către Sfântul Andrei, ocrotitorul României, vin şi unele colinde, legende şi obiceiuri din Dobrogea şi din stânga Prutului, din Basarabia, care amintesc de trecerea lui prin aceste locuri. Unul din aceste colinde pomeneşte de “schitul” sau “mănăstirea” lui Andrei, la care veneau Decebal şi Traian, cel din urmă ascultând şi slujba săvârşită acolo.
În România există câteva denumiri de ape şi locuri care amintesc de trecerea sfântului pe aceste meleaguri: “Pârâiaşul Sfântului Andrei”, “Apa Sfântului” sau “Peştera Sfântului Andrei”. Aceasta din urmă poate fi vizitată şi azi. E situată la hotarul comunei Ion Corvin, din sudul judeţului Constanţa.
Crucea Sfântului Andrei păzeşte trecerea peste calea ferată
După ce a propăvăduit creştinismul la noi, Sfântul Andrei s-a întors în Grecia, în oraşul Patras. Acolo a murit ca martir, fiind răstignit pe o cruce în formă de X (crucea Sfântului Andrei). Potrivit tradiţiei, Sfântul Andrei a considerat că este nedemn să fie răstignit la fel ca Domnul Dumnezeul său, astfel încât el a implorat să i se facă o cruce de formă diferită. Crucea Sfântului Andrei este un simbol al umilinţei, al pătimirii şi al martiriului. Cele mai periculoase zone unde se intersectează circulaţia feroviară cu cea rutieră sunt semnalizate cu un X. Feroviarii consideră că este un semn protector şi îl numesc “crucea Sfântului Andrei”.
