Sindromul inflamator care afectează copiii cu COVID-19 e asemănător, dar totuși diferit de boala Kawasaki. Ce arată un studiu din Bergamo
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După SUA și Marea Britanie, Italia trage semnalul de alarmă în privința unui sindrom inflamator acut întâlnit în cazul unora dintre copiii bolnavi de COVID-19, notează CNN.
Cuprins:
Un studiu realizat în Bergamo și publicat miercuri, 13 mai, în revista medicală The Lancet, arată că numărul de cazuri de sindrom inflamator acut la copii a crescut semnificativ, după ce provincia a fost lovită de pandemia de coronavirus.
Observațiile medicilor italieni vin după alerta omologilor britanici privind o afecțiune la copii care pare a fi asociată cu COVID-19 și după cea a doctorilor din SUA, care au anunțat că investighează cel puțin 150 de cazuri asemănătoare bolii Kawasaki.
Boala Kawasaki este o afecțiune rară, care apare de cele mai multe ori la copiii sub 5 ani și determină inflamarea vaselor sangvine.
Noul sindrom inflamator nu ar fi însă boala Kawasaki, susțin cercetătorii italieni.
Manifestări diferite, vârste diferite
Experții în boli infecțioase din Bergamo au comparat toate cazurile copiilor diagnosticați cu boala Kawasaki și pe cele ale copiilor care prezintă sindromul inflamator care seamănă cu boala Kawasaki înregistrate la Spitalul Papa Giovanni XXIII de la 1 ianuarie 2015 până pe 20 aprilie 2020.
Cele două afecțiuni împart o serie de simptome, cum ar fi inflamația vaselor sangvine, însă noul sindrom vine cu o serie de noi manifestări: febră persistentă, iritații, conjunctivită, tulburări de funcționare a unuia sau mai multor organe.
Legătura noului sindrom cu boala generată de noul coronavirus a fost făcută de medici prin compararea numărului de cazuri înregistrate în regiune.
Dacă din ianuarie 2015 până în februarie 2020 au fost 19 cazuri, de la mijlocul lunii februarie, când COVID-19 a ajuns în provincie, până pe 20 aprilie, adică în numai două luni, au fost înregistrate 10 cazuri - o creștere de 30 de ori a incidenței bolii, notează cercetătorii.
8 din cei 10 copii diagnosticați cu noul sindrom inflamator acut au ieșit pozitivi la testarea pentru COVID, iar ceilalți 2, negativi, însă cercetătorii cred că e foarte posibil să fi fost rezultate fals negative, mai ales în cazul unuia dintre ei, care a fost testat după ce primise o doză mare de imunoglobulină, aceasta putând influența rezultatul.
Medicii au mai descoperit, comparând cazurile dinainte de pandemia de COVID cu cele înregistrate din februarie încoace, că grupul de copii diagnosticat cu noul sindrom inflamator a prezentat simptome mai severe și o stare generală mai proastă decât grupul diagnosticat cu Kawasaki din 2015 până la începutul acestui an.
6 din cei 10 copii internați din februarie până în aprilie au făcut complicații cardiace, în vreme ce doar 2 din cei 19 diagnosticați cu Kawasaki au prezentat probleme la inimă.
O altă diferență constatată de medici între cele două grupuri: media de vârstă a copiilor cu Kawasaki internați din 2015 până la începutul lui 2020 era de 3 ani, în vreme ce copiii cu sindrom inflamator internați de când a izbucnit pandemia de COVID au în jur de 7, 7 ani și jumătate.
Cercetătorii spun că, deși numărul cazurilor este mic, creșterea numărului de copii diagnosticați cu acest sindrom de la debutul pandemiei de coronavirus e semnificativă și impune studii suplimentare, aprofundate, “concentrate pe răspunsul sistemului imunitar la atacul viral”.
Cazurile din Londra
Într-un spital de pediatrie din Londra au existat mai multe cazuri de copii cu sindrom inflamator decât la Bergamo.
Peste 50 de cazuri a raportat Evelina London Childrenʼs Hospital, iar dr. Julia Kenny, expert în imunologie și boli infecțioase la copii, spune că deși puțini dintre pacienți au ieșit pozitivi la testarea pentru COVID-19, majoritatea a ieșit pozitivă la testarea serologică pentru anticorpi, ceea ce înseamnă că virusul a fost prezent în organism.
E un sindrom nou, l-am identificat abia de o lună. E vital să aflăm care e legătura lui cu COVID-19, ce anume îl declanșează, să-i învățăm mecanismul și să găsim un tratament. Mulți dintre copiii afectați au prezentat probleme cardiace și au fost foarte dificil de evaluat, pentru că în anumite momente, starea lor generală părea mai puțin alterată decât o arătau analizele, complet anormale, și investigațile cardiace.Dr. Julia Kenny, Evelina London Childrenʼs Hospital:
Vinovat principal, sistemul imunitar?
Dr. Jeffrey Burns, specialist ATI la Boston Childrenʼs Hospital și coordonatorul unui grup internațional de medici care cercetează această nouă afecțiune, crede că sindromul inflamator acut e o manifestare post-virală a COVID-19.
Acest sindrom inflamator acut nu este cauzat de virus. Cea mai plauzibilă teorie, în acest moment, este că vinovat pentru apariția lui e răspunsul imunitar al organismului.Dr. Jeffrey Burns, pentru CNN:
Dr. Burns a mai declarat că, până acum, majoritatea copiilor afectați de acest sindrom nu au dezvoltat forme severe, iar cei care au ajuns totuși la ATI au fost tratați cu succes cu anticoagulante și imunomodelatoare.
