Social-democrația scandinavă, sub lupa lui Cristian Mungiu: ce spune presa norvegiană despre filmul Fjord, premiat la Cannes

Un război cultural româno-norvegian de 5 stele

Evaluat cu 5 stele din 6 de către critica de specialitate (inclusiv de celebra publicație norvegiană Politiets Filmrevyen/NRK), filmul oferă un amestec tensionat de frustrare, angajament social și dileme morale greu de digerat.

Pilonii de rezistență ai producției sunt actorii din rolurile principale, a căror chimie ecranizată a fost catalogată de critici drept „perfectă”.

Actorul american de origine română Sebastian Stan îl interpretează pe Mihai Gheorghiu, un tată greu încercat, prins în angrenajul unei birocrații străine.

Alături de el, vedeta cinematografiei norvegiene, Renate Reinsve (premiată în trecut la Cannes), face un rol magistral în chipul Lisbetei, soția sa, scrie publicația NRK.

Scenariul scris de Mungiu nu este o simplă ficțiune, ci se bazează pe mai multe cazuri reale de protecție a copilului, inclusiv pe faimoasele dispute juridice din Sunnfjord din anul 2015, care au tensionat la acea vreme relațiile diplomatice dintre România și Norvegia.

În film, Mihai și Lisbet s-au mutat din România în orașul ei natal din vestul Norvegiei, împreună cu cei cinci copii ai lor. Integrarea pare perfectă: el lucrează la primărie, ea la un azil de bătrâni, iar comunitatea îi primește cu brațele deschise.

Totul se prăbușește în momentul în care Frida (Lisa Loven Kongsli), o învățătoare vigilentă, descoperă vânătăi pe spatele celei mai mari dintre fiice, Elia (interpretată remarcabil de Vanessa Ceban).

Din acest punct, filmul capătă accente de thriller psihologic. Reprezentanții serviciului de protecție a copilului (Gunda, interpretată de Ellen Dorrit Petersen) apar neanunțați la ușă și, cu o răceală birocratică înfiorătoare, anunță reținerea imediată a tuturor celor cinci copii pe durata anchetei.

„Fjord” excelează în desfacerea firului în patru atunci când vine vorba despre ciocnirea mentalităților. Asistăm la un adevărat război cultural: pe de o parte, o familie atașată de valorile creștine conservatoare de pe continent; de cealaltă parte, un nord progresist, secularizat și hiper-reglementat.

O mașinărie de stat nemiloasă, niște părinți nu chiar cuminți

Deși Mungiu este vizibil de partea cuplului abuzat de autorități, el nu pică în capcana maniheismului total, notează presa norvegiană.

Regizorul strecoară subtil îndoiala în mintea spectatorului, forțându-l să își înfrunte propriile prejudecăți: Ce metode de parenting folosește, de fapt, familia Gheorghiu? Este complet exclusă pedeapsa fizică în intimitatea casei lor?

Sistemul opresiv este reprezentat excelent prin rolurile calculate ale funcționarilor guvernamentali (Petersen, Kongsli și Christian Rubeck), oameni absolut convinși că legea este de partea lor și că acționează exclusiv în „interesul superior al copilului”.

Mungiu pictează o imagine cenușie a unei mașinării de stat care merge prea departe, exercitându-și puterea discret, dar necruțător.

Coproducția româno-norvegiană (susținută de producătorii Andrea Berentsen Ottmar și Dyveke Bjørkly Graver) a fost deja achiziționată pentru difuzare de televiziunea publică norvegiană NRK.

După premiera de gală de la Cannes din 18 mai, filmul își va continua traseul festivalier, urmând să aibă premiera oficială în cinematografe pe 4 septembrie 2026. „Fjord” nu oferă răspunsuri simple, ci lasă în urmă concluzii ambigue moral, obligând publicul european să se întrebe unde se termină protecția și unde începe abuzul de stat.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE