Radarele vechi pot înregistra viteze eronate, afectând șoferii nevinovați. Profesorul Radu Drosescu de la de la Departamentul de Inginerie Mecanică și Autovehicule Rutiere al Facultății de Mecanică, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași, a declarat că aceste dispozitive, din cauza fasciculului mult prea larg, care poate acoperi mai multe benzi la distanțe mari, pot capta viteza altor vehicule decât cele vizate.
Cuprins:
Conferențiarul Radu Drosescu a explicat pentru Ziarul de Iași că radarele vechi, cum ar fi MPH Bee III sau Python II, emit un fascicul conic care se lărgește odată cu distanța. La 100-300 de metri, acesta poate acoperi o porțiune mare din drum.
„O eroare frecventă a operatorului RADAR constând în identificarea greșită a vehiculului țintă este strâns legată tocmai de lățimea fasciculului și nu de precizia de măsurare. Cu alte cuvinte, agentul înregistrează din greșeală viteza unui vehicul aflat lângă vehiculul țintă”, afirmă profesorul Drosescu.
Această situație poate duce la amenzi nejustificate pentru șoferii care respectă limitele de viteză.
Pentru a reduce aceste erori, au fost dezvoltate radare moderne și dispozitive LIDAR. Acestea oferă o precizie mai mare și reduc riscul de măsurători eronate.
Radarele moderne pot monitoriza simultan mai multe ținte sau afișa doar viteza cea mai mare. LIDAR-ul, cum ar fi TruCAM, folosește un fascicul foarte îngust, care rămâne concentrat pe o singură țintă chiar și la distanțe mari.
Profesorul Drosescu subliniază importanța imaginii generate de LIDAR: un LIDAR generează o fotografie clară, cu reticulul așezat exact pe mașina vizată, cu numărul și distanța afișate.
În cazul contestațiilor, fotografia realizată de cinemometru este crucială. Profesorul Radu Drosescu explică ce trebuie să conțină o astfel de fotografie: numărul de înmatriculare clar vizibil, viteza de deplasare, distanța dintre aparat și mașina țintă, imaginea clară a vehiculului pe banda de mers, spațiu liber de cel puțin 0,5 metri în părțile laterale, iar poziția cursorului (reticulului) aproape de plăcuța de înmatriculare.
Pe lângă fotografie, șoferii pot solicita locația exactă a aparatului (prin GPS). Această informație confirmă dacă locul faptei se află în interiorul sau în afara localității și arată poziționarea mașinii de poliție în raport cu indicatoarele rutiere relevante.
În cazul în care un șofer primește o amendă pe care o consideră nejustificată, există câteva aspecte importante de luat în considerare:
Deși radarele vechi pot produce erori, este important de menționat că explicațiile oferite de profesorul Drosescu nu constituie un îndemn la contestarea amenzilor.
A fost lansată o nouă etapă de proceduri pentru amplasarea a 400 de radare fixe pe drumurile naționale și autostrăzile din țară. Majoritatea camerelor vor fi instalate pe drumurile naționale, în afara localităților. De asemenea, se vor monta și în puncte fixe de pe autostrăzile A1, A2 și A3.
Lista cu radarele fixe din România:
Compania de Drumuri a prezentat zonele în care radarele fixe vor avea cea mai mare densitate:
Detecția vehiculelor care depășesc limita de viteză va fi automatizată. Când un vehicul va fi identificat că a depășit limita legală, se va face o succesiune de fotografii. Un ofițer de poliție va analiza imaginile și va dispune măsurile necesare. Șoferii vor primi amenzile acasă, prin poștă.
Cum se plătesc amenzile în 2025:
Orice amendă rutieră poate fi contestată în termen de 15 zile calendaristice de la primirea procesului-verbal. Contestația se depune în instanță. Pe durata procesului, se poate cere suspendarea executării amenzii. În cazul în care instanța dă dreptate contestatarului, procesul-verbal este anulat. Dacă contestația este respinsă, amenda trebuie achitată integral, fără reducerea de 50%.