Soldat Ucrainean Care și-a Pierdut Ochiul Drept Pe Front: „Cel Mai Rău Este Când îmi Vine Să Plâng, Dar Nu Mai Pot”

Pe 23 februarie, după anunțul convocării rezervei operaționale, Naiem a mers la Comitetul Militar. Era în rezervă, pentru că în 2015-2016 a servit pe front.

După invazia rusă, bărbatul a rămas cantonat la Kiev până în aprilie. Ulterior, a plecat spre est, ca cercetaș. Pe 5 iunie, mașina pe care o conducea a dat lovit mai multe mine.

Unul dintre camarazi a murit pe loc, altul este în spital cu o leziune gravă a măduvei spinării. Masi a suferit o rană la cap și, pentru a-l salva, medicii au fost nevoiți să-i scoată ochiul drept.

„Nu putem cere iubire pentru oamenii fără un ochi”

Primele momente au fost dureroase. „În timp ce eram condus în scaun cu rotile, pe coridorul spitalului de o asistentă, am văzut oameni care priveau în altă parte. La început mi s-a părut că e o jignire. Dar mi-am dat seama că aș fi făcut la fel. Creierului îi este frică că ți se poate întâmpla același lucru. Nu putem cere să iubim oamenii fără un ochi”, rememorează el clipele tulburătoare.

Oamenii trebuie să se obișnuiască cu faptul că vor fi mulți răniți, fără brațe, fără picioare, că aceasta este noua noastră realitate.
Masi Naiem:

Bărbatul se află acasă, în recuperare, împreună cu Barmik. Cățelul, salvat de pe stradă, l-a însoțit în timpul războiului, iar acum îl ajută foarte mult la restabilirea ritmului vieții normale.

Masi și-a pierdut pentru totdeauna vederea cu ochiul drept, dar și simțul mirosului. Îi este dor până și de mirosul de odorizant din mașina lui și de mirosul țigări, pe care le „sudează” după operație.

Nu mai poate pune gura pe alcool: „Circulația sângelui în creier ar fi perturbată, vasele de sânge se pot micșora și poate apărea epilepsia”.

Lectura și lecțiile de pian, ca terapie după „mica moarte”

„M-am gândit să încerc să citesc mai mult. Am început și iau lecții de pian”, povestește Masi.

El lucrează cu un psiholog, fără de care „aș fi într-o stare mult mai proastă. Răniții au nevoie de un psiholog încă din primele zile în spital”.

„Pierderea unui ochi, a unui braț sau a unui picior este o mică moarte. Creierul o experimentează, înțelege ce s-a întâmplat, dar conștiința începe să acționeze diferit. A fost și înfricoșător din cauza durerii”, adaugă militarul ucrainean.

După încă o operație, planificată în Germania, comisia medicală militară va decide dacă Masi este în continuare apt pentru serviciu

„Sper să mai pot fi eficient pe front”

Operația presupune un implant de os și este extrem de complicată: „Fisura s-a dus la baza craniului și nu există nimic de care să-l atașeze”.

„Acesta este și un punct important pentru mine, dacă mai pot fi eficient pe front. Dacă voi fi o povară, de ce să mai aibă nevoie de mine? Eu vrea să lupt până la capăt, pentru victorie!”, se întreabă Masi.

Soldat ucrainean care și-a pierdut ochiul drept pe front: „Cel mai rău este când îmi vine să plâng, dar nu mai pot”

„Nu putem cere iubire pentru oamenii fără un ochi”

Lectura și lecțiile de pian, ca terapie după „mica moarte”

„Sper să mai pot fi eficient pe front”

Alte știri

Monden

Politic