Statele baltice sunt sceptice cu privire la leadership-ul Europei Occidentale: „Dacă nu acționați, este doar retorică”

O autonomie strategică pentru Europa

Președintele francez Emmanuel Macron promovează conceptul de „autonomie strategică” pentru Europa. Această viziune implică o capacitate de apărare independentă și o agendă politică proprie, fără necesitatea aprobării americane.

Însă țările baltice – Lituania, Letonia și Estonia – nu sunt pregătite să renunțe la modelul actual de apărare transatlantic, chiar și în contextul unei conduceri imprevizibile a SUA sub președinția lui Donald Trump.

Eitvydas Bajarunas, ambasador în Ministerul de Externe al Lituaniei: „Regiunea noastră – istoric dependentă de legăturile transatlantice puternice – se confruntă acum cu un peisaj geopolitic în schimbare, în care angajamentele SUA față de NATO și securitatea europeană sunt din ce în ce mai nesigure”.

Bajarunas a adăugat: „Sunt de acord cu ideea unei apărări europene mai puternice, dar suntem în dezacord cu conceptul de «autonomie strategică». Acesta nu este obiectivul nostru”.

NATO rămâne opțiunea preferată pentru statele baltice

Încă de la sfârșitul Războiului Rece, țările baltice și Polonia au considerat că aderarea la NATO, sub conducerea SUA, este cea mai bună garanție de securitate împotriva Rusiei.

Recomandări

Ce i-a spus exact Zelenski lui Trump, în cele 15 minute cât au vorbit doar ei doi la Vatican

Vecinătatea cu Rusia și Belarus face ca aceste țări să fie extrem de vulnerabile în cazul prăbușirii sistemului actual de securitate.

După invazia rusă în Ucraina din 2022, SUA au suplimentat prezența militară în Europa cu 20.000 de soldați. În 2024, se estimează că aproximativ 14.000 de militari americani sunt staționați în Polonia, 1.000 în Lituania și 700 în Estonia.

Deși aceste efective sunt relativ mici, prezența lor asigură că orice atac asupra acestor țări ar implica o confruntare directă cu forțele SUA.

Îngrijorări privind politica SUA

Există temeri că administrația Trump ar putea retrage trupele suplimentare trimise de președintele Biden, în încercarea de a îmbunătăți relațiile cu Rusia.

Declarațiile lui Trump privind refuzul de a apăra aliații NATO care nu își respectă obligațiile financiare au stârnit îngrijorare, chiar dacă Polonia și statele baltice se numără printre cei mai mari contributori la bugetul alianței.

Aceste țări plănuiesc să își majoreze bugetele de apărare la peste 5% din PIB în anii următori, dar ar întâmpina dificultăți majore într-o confruntare directă cu Rusia.

Dilema europeană: autonomie strategică sau realități geopolitice

Emmanuel Macron a declarat recent că Europa trebuie să „redescopere gustul pentru risc, ambiție și putere” și să renunțe la „vasalitatea fericită” față de SUA.

Recomandări

Șoferii cu mașini diesel care au peste 150.000 de kilometri ar putea fi obligați să înlocuiască o piesă scumpă

Această viziune contrastează cu abordarea premierului britanic Keir Starmer, care dorește consolidarea apărării europene fără a rupe legăturile cu Washingtonul.

Polonia și statele baltice susțin întărirea capacităților de apărare europene și au arătat interes pentru propunerea lui Macron de extindere a umbrelei nucleare franceze.

Unii analiști consideră că schimbarea politicii externe americane ar putea fi un semnal de alarmă pentru Europa.

Fostul ministru lituanian de externe Gabrielius Landsbergis a avertizat într-un interviu: „Dacă Europa nu se trezește acum, am putea fi nevoiți să o declarăm moartă”.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Letoniei a declarat: „Recunoaștem necesitatea ca Europa să își asume mai multe responsabilități și să contribuie mai mult la securitatea transatlantică. Este nevoie de o conducere europeană mai puternică pentru securitatea Europei”.

Totuși, puține state sunt dispuse să renunțe complet la legăturile transatlantice.

Limitele apărării europene

Statele baltice sunt sceptice față de conceptul de „autonomie strategică” europeană din cauza lipsei unui angajament clar al Europei în domeniul apărării.

Un diplomat lituanian a remarcat: „Din păcate, inițiativele europene de apărare au fost adesea doar discuții sau planuri ambițioase, dar fără o implementare concretă”.

Recomandări

Cei mai buni mici de 1 Mai, în București. Cât costă o porție și care sunt primele cinci locații căutate

În 2024, doi politicieni baltici au preluat poziții-cheie în politica externă și de securitate a UE: Kaja Kallas din Estonia ca Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe și Andrius Kubilius din Lituania, în calitate de comisar pentru Apărare.

Urmărește-ne pe Google News