1 Mai în Dobrogea, leagănul creștinismului românesc. Ce mănăstiri și monumente să vizitezi. Nu rata nici peșterile din Cheile Dobrogei!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mănăstiri unicat în România, monumente și peșteri din Dobrogea - iată o alternativă de petrecere a vacanței de 1 Mai, dacă nu vrei să stai doar la plajă ori să bați cluburile, ci preferi să te îmbogățești spiritual, vizitând locuri pline de istorie și de încărcătură religioasă. Zona Dobrogei are perisaje superbe, o floră fabuloasă, multe peșteri, monumente vechi de sute de ani și mănăstiri unicat.
Cuprins:
În Mănăstirea Dervent este o piatră despre care se spune că ar crește și ar face minuni
În incinta Mănăstirii Dervent din sudul Dobrogei, unul dintre locurile unde se spune că, dacă te rogi, ți se împlinesc dorințele, există o piatră despre care se spune că e făcătoare de minuni și că ar fi crescut din pământ, ba mai mult, continuă să crească în mod uluitor în fiecare an!
Conform legendei, aceasta a apărut pe locul unde a fost martirizat un ucenic al Sfântului Andrei, apostolul lui Iisus, cel care i-a creștinat pe daci și, prin ei, pe români. Iar ceea ce o face să crească, susțin credincioșii, ar fi lacrimile oamenilor bolnavi care vin să se roage aici.
Cu câțiva ani în urmă, după ce din ea a dispărut o bucată destul de mare, s-a luat decizia să fie protejată de sticlă, lăsându-se doar o mică deschizătură prin care poate fi atinsă de enoriași. Hoțul, de urma căruia n-a dat nimeni, a returnat însă, după șase luni, bucata de piatră furată; a lăsat-o la poarta mănăstirii într-o pungă, alături de un bilet pe care scria că sperase ca piatra să-i aducă noroc, dar îi adusese numai necazuri...
În apropierea Mănăstirii Dervent se mai află un loc de interes pentru credincioși: Izvorul Sfântului Andrei, unul dintre izvoarele din Romnia despre care se spune că ar fi tămăduitoare. Se spune că apostolul a lovit pământul cu un toiag și în locul acela a izvorât apă. Pe timpul lui Ceaușescu, izvorul a secat, dar a reînceput să curgă după 1990, motiv pentru care a fost amenajat.
Între Dervent și Constanța se află și Peștera Sfântului Andrei - se ajunge pe un drum printre coline împădurite, superbe, o priveliște minunată mai ales în zilele însorite. Despre Sfântul Andrei se spune că a venit în Dobrogea pentru a-i creștina pe daci, cam prin anul 50 d.Hr., și ar fi stat în peștera care astăzi îi poartă numele.
De la peșteră, revenind pe drumul spre Constanța, vă puteți opri la cetatea și monumentul Tropaeum Traiani, de la Adamclisi. Acestea au fost contruite de împăratul roman Traian, după victoria pe care a repurtat-o împotriva dacilor în anul 102 d.Hr.
Mănăstiri unicat, monumente și peșteri din Dobrogea: la Celic Dere, biserica a fost ridicată peste un lăcaș de cult mai vechi
La 6 km de comuna Niculițel și 35 km de Tulcea se află Mănăstirea Cocoș, la baza unui deal acoperit cu o pădure de tei. Numele așezământului pornește de la o legendă: se spune că într-o noapte, demult, s-a auzit un cântec de cocoș de munte și o bătaie de toacă. Locul cerea o mănăstire, lucru care s-a și întâmplat.
Mănăstirea Cocoș este vizitată de foarte mulți credincioși, pentru că adăpostește rămășițele pământești a patru martiri din secolele III-IV, care au fost decapitați în perioada prigoanei romane împotriva creștinilor și înhumați inițial într-o criptă descoperită la Niculițel în 1971. În fiecare an, între 2 și 4 iunie, osemintele martirilor, considerați sfinți aducători de ploaie, sunt purtate într-o procesiune religioasă pe o distanță de 25 de kilometri, de la Mănăstirea Cocoș la Isaccea, locul unde au fost decapitați, apoi la Niculițel, locul unde au fost înhumați cu 1.600 de ani în urmă; adastă acolo o noapte, timp în care se ține slujba de priveghi, după care sunt duse înapoi la Mănăstirea Cocoș.
La câțiva kilometri depărtare de Mănăstirea Cocoș se află un alt lăcaș religios, care este și o destinație turistică pentru cunoscători: Mănăstirea Celic Dere. Mama fostului președinte Traian Băsescu obișnuia să o viziteze des, pentur a se ruga la o icoană aflată în biserică.
Numele înseamnă, în limba turcă, râul de oțel și vine de la pârâul din apropiere. Mănăstirea Celic Dere are în curte o moară de vânt autentică. Aici se află singura biserică “dublă” din România: sub lăcașul de cult se află o altă biserică, mai veche, cu hramul Izvorul Tămăduirii, care a servit un timp ca paraclis de iarnă.
- Vizitează manastirea Ghighiu sau manastirea Caraiman! Ai toate informatiile despre ele
Cheile Dobrogei “ascund” nouă peșteri
Pe drumul de întoarcere spre Constanța se face, la un moment, o cale la dreapta, către Casimcea; de acolo, continuați spre Cheile Dobrogei. Acestea se află pe versantul drept al Văii Casimcea, la aproximativ 45 km Nord-Vest de Constanța. Accesul se face numai cu mașina.
Cheile Dobrogei sunt declarate rezervație și, teoretic, cățărarea este interzisă în zonă. Calcarul din care sunt formate reprezintă niște rămășițe de atoli, ceea ce justifică forma semirotundă a pereților, care sunt orientați est-vest și nu au o înălțime mai mare de 40 de metri.
Expedițiile speologice au dus la descoperirea unui număr mare de peșteri în zonă, peșteri de dimensiuni reduse, dar de o importanță istorică deosebită. De exemplu, în peștera La Adam s-a descoperit un sanctuar al zeului Mitra (sec I-II î.Hr.). În peștera Liliecilor de la Gura Dobrogei s-au găsit unelte care atestă existența oamenilor în zonă încă din Paleoliticul inferior. Iar în peștera Casian se spune că a sălășuit cuviosul Casian Romanul, sărbătorit în calendarul creștin-ortodox pe 28 februarie.
Una peste alta, în zona Cheilor Dobrogei se găsesc nu mai puțin de nouă peșteri: peștera La Adam, peștera Liliecilor de la Gura Dobrogei, peștera Adăpostul Rândunelelor, peștera Mare din Chei, peștera Aven, peștera Casian, peștera Babei, peștera de la cariera nouă și peștera de la Mireasa.
Mănăstirile oferă cazare și hrană
Pentru călătorul care ajunge întâmplător la mănăstirile din Dobrogea poate fi dificil să găsească hrană și cazare, mai ales în zilele de sărbătoare, dar nu imposibil!
La Dervent există o casă de oaspeți, dar, de regulă, este plină de pelerinii care vin aici anunțați din timp și cărora li se oferă prioritar cazare și masă. Există posibilitatea cazării în limitele locurilor libere, dar e recomandat să contactați din timp mănăstirea pentru a afla cu certitudine dacă sunt locuri. De sărbători, în zonă ajung autocare pline cu enoriași, astfel că trebuie să fiți prevăzători. În ce privește costurile, există o taxă care se plătește la fața locului sau se oferă ca donație.
La mănăstirile din Tulcea, precum Cocoș și Celic Dere, regimul este asemănător. Pe site-ul Mănăstirii Cocoș există un număr de telefon pentru turiști.
Nici natura nu se lasă mai prejos, în zonă: în Munții Măcin se află 19% din flora europeană
În această regiune există aproximativ 1.900 specii de plante, reprezentând peste 19% din flora europeană. Numărul acestora e comparabil cu flora bogată a insulelor Creta și Corsica. Munții Măcin - cel mai vechi lanț muntos al României, unde se află și un sfinx! - și împrejurimile lor sunt singurele zone din țara noastră unde încă mai există suprafețe importante de vegetație naturală de stepă care nu se găsește în alte părți ale României sau altundeva în Balcani.
