Studiu. Doar unu din zece copii români înțeleg ce citesc. Cum pot profesorii să-și testeze elevii gratuit
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
42% intră în categoria analfabetism funcțional și doar 11% au luat scoruri maxime la înțelegerea unui text, arată Raportul național privind nivelul de literație din România. Mai multe organizații au creat platforma Alfabetar de evaluare a elevilor și cu planuri de remediere, scrie Școala 9.
Cuprins:
Cei mai mulți elevi români folosesc un limbaj simplist, nu pot interpreta o informație, nu își pot forma idei proprii pe care să le integreze în contextul dat, nu pot stabili asemănări și diferențe între personaje, fapte sau concepte, nu pot identifica și forma concluzii pe baza a ce au citit. Sunt câteva dintre concluziile Raportului național privind nivelul de literație din România, elaborat de BRIO (Platforma Digitală pentru Îmbunătăţirea Performanţelor Şcolare), alături de alte șapte organizații neguvernamentale.
Pun la dispoziția profesorilor și părinților și un instrument de remediere - platforma Alfabetar, unde pot accesa gratuit testele care arată nivelul de literație al elevilor și o serie întreagă de resurse didactice pentru remedierea problemelor.
La cercetarea care a avut loc în urmă cu un an au participat 47 de mii de copii din urban și rural.
<strong>Specialiștii definesc literația sau alfabetizarea funcțională prin capacitatea unei persoane de a relaționa cu un text. </strong>
Cititorul competent înțelege și interpretează textul – chiar la prima citire atentă – în detaliu și nuanțat, utilizează informațiile din el, evaluează conținutul de idei și forma sa, reflectează asupra sa și interacționează cu el pentru a-și atinge scopurile. Cu alte cuvinte, înțelege ce scrie pe un pliant sau un afiș și poate ulterior să-și extragă informațiile de care are nevoie.
Elevii au obținut o medie de 27 de puncte din 100
Scorul mediu total al copiilor între 6 și 14 ani este de 26.9 puncte din 100 - o medie care reflectă un nivel minim funcțional. Acest scor plasează elevii din România la doar aproximativ 7 puncte peste nivelul nefuncțional al literației (cuprins între 0-20).
Rezultatele sunt cunoscute de câțiva ani. Același nivel al citirii și scrierii la copiii români au arătat și rezultatele la testările internaționale PISA pe care le-au susținut însă doar cei de 15 ani. Noul raport arată nivelul elevilor de la toate clasele. O altă noutate a raportului este legată de faptul că rezultatele elevilor nu se îmbunătățesc cu timpul.
„Nu vedem diferențieri semnificative între județele dezvoltate și cele care nu participă cu mult la PIB-ul țării. Ceea ce arată o problemă sistemică”, a punctat Dragoș Iliescu, specialist în psihometrie și coordonatorul cercetării.
Băieții au rezultate mai slabe cu 10-15% decât fetele
Un procent de 42% din elevi se plasează în zona „nefuncțional”, adică zona de analfabetism sau incapacitate. Doar 11% dintre elevi înțeleg cu adevărat ce citesc, adică se plasează în zona „funcțional”.
De asemenea, în medie, fetele au scoruri de literație cu 10-15% mai mari decât băieții. Acest efect este valabil pentru toate grupele de vârstă și toate zonele geografice, mai arată studiul.
Când va deveni România educată
Ligia Deca, consilier prezidențial, prezentă la conferință, a menționat că proiectul „România Educată”, care se va transforma într-o nouă lege a educației până în septembrie 2023, vine cu soluții la problema analfabetismului funcțional.
„Este o cifră alarmantă, dar familiară în același timp, dacă ne uităm la ultimele rezultate ale testului PISA: 44% dintre elevi nu înțeleg ce citesc. Ținta proiectului «România Educată» este să înjumătățim acest procent până în 2030”, a declarat Ligia Deca.
Ministrul Educației: „Rezultatele sunt triste”
Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a declarat că pentru a aprecia corect aceste competenţe de literaţie, în scopul adoptării acelor măsuri care să le îmbunătățească, e nevoie de o evaluare standardizată.
„Sigur, rezultatele sunt triste. Pe de altă parte, însă, avem o serie de oportunități”, a mai spus Cîmpeanu.
Una dintre ele o reprezintă Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), „unde există 3,6 miliarde de euro pentru a fi investiți”. „Aceşti 3,6 miliarde de euro sunt sub tutela «România Educată». Am lansat deja un prim program al reducerii abandonului şcolar care s-a finalizat cu selecţia unui număr de peste 1.400 de şcoli, considerate a fi cele mai vulnerabile din perspectiva abandonului şcolar”.
De asemenea, planurile ministrului includ digitalizarea sălilor de clasă, prin înlocuirea tablelor clasice cu cele digitale, interactive și dotarea laboratoarelor de informatică.
„Se fac eforturi pentru investiția în infrastructura digitală și pentru formarea profesorilor din perspectiva pedagogiei digitale. Până în septembrie 2023, sistemul va funcționa pe cu totul alte baze”, a asigurat ministrul.
Citiți articolul integral pe Școala 9
