Lovituri aeriene, trupe la sol? Până unde vor merge Statele Unite pentru a proteja Israelul, în cazul extinderii războiului cu Hamas
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Statele Unite au promis un sprijin ferm Israelului, au trimis deja ajutor militar și nave de luptă în regiune. Dar există o limită a implicării SUA într-un nou potențial conflict din Orientul Mijlociu, scriu BBC și CNN.
Cuprins:
În prima sa reacție la atacul terorist al Hamas împotriva Israelului, președintele SUA Joe Biden a arătat clar de partea cui se află. „Statele Unite sprijină Israelul”, a spus el. „Pentru oricine se gândește să profite de situație, am un singur cuvânt: Să nu o facă”, a adăugat liderul de la Casa Albă.
A fost un avertisment care viza în mod evident Iranul și aliații săi, inclusiv gruparea libaneză Hezbollah.
Mulți observatori se întreabă acum până unde ar putea merge totuși sprijinul oferit de Washington, mai ales în condițiile în care americanii s-au arătat în ultimii ani tot mai puțin entuziasmați de implicarea într-un conflict.
Deocamdată, lucrurile par să se complice în regiune.
Trupele americane din Irak și Siria au fost atacate de mai multe ori cu rachete și drone în ultimele zile, potrivit Pentagonului, iar un distrugător american aflat în Marea Roșie a interceptat rachete trase din Yemen, care „păreau” să fie îndreptate spre Israel.
SUA au trimis deja un portavion însoțit de grupul său de atac în Mediterana de Est - un crucișător și mai multe distrugătoare, printre altele, iar acestuia i se va alătura în curând un al doilea astfel de grup.
Fiecare portavion are la bord peste 70 de avioane - o putere de foc considerabilă.
De asemenea, Biden a pus mii de soldați americani în așteptare, aceștia fiind gata să se deplaseze în regiune în scurt timp, dacă va fi necesar.
Până la urmă, deloc surprinzător: Washingtonul este de departe cel mai important susținător militar al Israelului, oferind un ajutor de aproximativ 3,8 miliarde de dolari pe an. Acest lucru este vizibil la aproape orice capitol.
Avioanele israeliene care bombardează Gaza sunt de fabricație americană, la fel și majoritatea munițiilor ghidate cu precizie care sunt folosite în prezent. Unele dintre rachetele de interceptare pentru sistemul israelian de apărare aeriană Iron Dome sunt, de asemenea, produse în SUA.
Vineri, președintele Biden a cerut Congresului să aprobe o finanțare de 14 miliarde de dolari pentru arsenalul de război al aliatului său din Orientul Mijlociu, ca parte a unui pachet de ajutor militar de 105 miliarde de dolari.
Orice implicare directă a SUA ar fi „o ultimă soluție”
Dar ar fi oare un președinte american dispus să se implice într-un alt război, mai ales într-un an electoral? Asta cu atât mai mult cu cât recentele aventuri militare americane în regiune s-au dovedit costisitoare - din punct de vedere politic, economic și uman.
Michael Oren, un fost ambasador israelian în SUA, a observat, într-o discuție cu BBC, că președintele Biden a făcut deja un prim pas prin mutarea portavioanelor americane în regiune.
„Nu scoți o astfel de armă decât dacă ești dispus să o folosești”, a spus el.
Dar Seth Jones, director al departamentului de securitate internațională de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, un think-tank din Washington, a subliniat tot pentru postul britanic că SUA sunt de fapt foarte reticente în privința implicării militare directe într-un război.
Prezența grupurilor de atac ale portavioanelor, spune el, ar putea fi utilă „fără a trage un foc de armă”, nu în ultimul rând datorită capacității lor de a colecta informații și de a asigura apărarea aeriană.
Orice implicare directă ar fi „o ultimă soluție”, a spus Jones.
Scenariul implicării trupelor la sol nu pare posibil
Amenințarea din nordul Israelului și, în special, din partea grupului militant Hezbollah, este cea care îngrijorează acum atât Israelul, cât și SUA.
Organizația susținută și finanțată de Iran reprezintă o amenințare mult mai mare decât Hamas în Gaza. Acesta dispune de un arsenal de aproximativ 150.000 de rachete, care sunt mai puternice și mai precise decât cele folosite de Hamas. Și s-a implicat deja într-un schimb repetat de focuri cu Israelul, din 7 octombrie și până acum.
Fostul ambasador Oren se teme prin urmare că Hezbollah ar putea interveni atunci când Israelul este „deja adânc implicat în Gaza, deja angajat și obosit”. Dacă acest lucru se va întâmpla, Oren a subliniat că există posibilitatea ca SUA să lanseze lovituri aeriene pentru a lovi ținte din Liban.
Dar scenariul implicării trupelor la sol nu pare posibil, a spus el.
SUA ar putea interveni mai ferm în cazul în care s-ar putea confrunta cu un atac direct substanțial asupra trupelor sale din regiune.
La nivel public, secretarul de stat Antony Blinken și secretarul apărării Lloyd Austin au afirmat că SUA vor răspunde dacă situația se va agrava și dacă personalul sau militar american va fi vizat. Statele Unite au dreptul de a se apăra, a declarat duminică Austin, și nu vor ezita să „ia măsurile adecvate”.
Luni, mai mulți oficiali americani au declarat pentru CNN, sub acoperirea anonimatului, că milițiile susținute de Iran se pregătesc să escaladeze atacurile la adresa trupelor SUA din regiune. Avem „lumini roșii care clipesc peste tot”, a declarat un oficial american din regiune.
Oficialii au spus că, în acest moment, Iranul pare să încurajeze grupurile mai degrabă decât să le dirijeze în mod explicit.
Au existat și declarații publice. Luni, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, a declarat că există „o legătură foarte directă între aceste grupuri” și Corpul Gardienilor Revoluției iraniene și a spus că SUA sunt „profund îngrijorate de potențialul unei escaladări semnificative a acestor atacuri în zilele următoare”.
SUA au aproximativ 2.500 de soldați în Irak și aproximativ 900 în Siria în cadrul coaliției anti-ISIS, iar secretarul Apărării, Lloyd Austin, a declarat la sfârșitul săptămânii trecute că a desfășurat sisteme suplimentare de apărare aeriană în regiune ca răspuns la „recentele escaladări din partea Iranului și a forțelor sale proxy” în Orientul Mijlociu.
Pentagonul a anunțat de asemenea că va trimite două dintre cele mai puternice sisteme de apărare antirachetă în Orientul Mijlociu - o baterie THAAD (Terminal High Altitude Area Defense) și baterii Patriot suplimentare.
Analistul Seth Jones a vorbit și el despre existența unui risc de extindere a conflictului, dar a subliniat că descurajarea SUA „crește costurile riscurilor pentru Iran și pentru aliații săi”.
El a spus pentru BBC că, dacă Hezbollah s-ar angaja într-o operațiune ofensivă majoră din nordul Israelului, atunci, gruparea liniată Iranului „s-ar confrunta probabil cu un răspuns destul de serios”.
Va slăbi sprijinul american în următoarele săptămâni?
Deocamdată, Israelul nici nu a cerut sprijin militar direct în războiul său cu Hamas. Danny Orbach, profesor de istorie militară la Universitatea Ebraică din Ierusalim, a subliniat pentru BBC că doctrina militară a Israelului afirmă că acesta ar trebui să fie capabil să se protejeze singur.
Vizita președintelui Biden în Israel săptămâna aceasta a arătat de asemenea că sprijinul SUA este condiționat. Liderul SUA a spus cu acea ocazie că Israelul trebuie să permită intrarea ajutorului umanitar în Gaza și că nu ar trebui să ocupe Fâșia pe termen nelimitat.
Îngrijorate că israelienii nu au un plan clar care să pună în aplicare ordinul de eradicare a Hamas, SUA au trimis în ajutor un general călit în lupta urbană împotriva ISIS, în Irak.
Chiar și așa, unii se tem că sprijinul SUA s-ar putea reduce, cu timpul. Yaacov Katz, analist militar și editorialist la Jerusalem Post, a sugerat că sprijinul american pentru Israel va fi criticat la nivel internațional imediat ce va începe operațiunea militară în Gaza, iar victimele civile vor crește.
Katz a speculat, în discuția cu BBC, că sprijinul ar putea deveni mai nesigur în câteva săptămâni. „Nu văd Israelul primind mai multă libertate de acțiune din partea Americii sau a lumii pentru o ofensivă terestră care să dureze mult mai mult timp”, a spus el.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
Bazilus 24.10.2023, 22:53
Este o situatie foarte delicata si trebuie tratata ca atare.
Alamar13 24.10.2023, 22:59
USA nu are novoie sa protejeze Israelul, de vecinii arabi. Israelul se poate apara singur. USA trimite aseturi militare in regiune ptr a incerca sa opreasca extinderea conflictului. Deja o nava militara americana stationata in Marea Rosie, a doborat rachete si drone care au decolat din cloaca numita Yemen, si se indreptau spre Israel.
Luizamatza 24.10.2023, 23:06
Incurcate sunt itele razboiului, sper sa ii potoleasca americani.
StanValentin1971 24.10.2023, 23:21
SUA ar trebui sa intervină în ultimă instanță..
Frumosul1 24.10.2023, 23:22
Sint cea mai puternică formațiune militară din lume SUA o fac pe jandarmul mondial stau și așteaptă să intervină în caz că escaladează războiul