Toate informațiile despre Bacalaureat 2018, AICI


Candidații care au absolvit profilul de filologie au susținut, miercuri, proba obligatorie profilului, adică proba de Istorie de la Bacalaureat 2018. Cu toții au aflat în jurul orei 9 care sunt subiectele la istorie de la examenul de Bacalaureat.

Subiectul întâi a fost un text despre constituirea României Mari în baza căruia candidații au trebuit să rezolve mai multe cerinţe. La subiectul al doilea, absolvenții de liceu la profilul de filologie au avut de rezolvat mai multe cerinţe referitoare la domnia lui Ștefan cel Mare.

La subiectul al treilea, candidaţii au avut de scris un eseu despre regimul totalitar din perioada postbelică, conform Adevărul.ro. De asemenea, elevii au avut de rezolvat cerinţe legate de perioada paşoptistă şi Tratatul de la Paris.

Potrivit istoricilor, confruntarea dintre democraţie şi totalitarism a fost una dintre caracteristicile Europei secolului al XX-lea, începând cu perioada dintre cele două Războaie Mondiale.

Subiectul al treilea la Istorie la BAC 2018. Care este definiția totalitarismului

Totalitarismul este o ideologie sau un regim politic în care statul controlează societatea în totalitate, controlează viaţa politică, economică, culturală şi chiar pe cea privată a indivizilor, folosind toate mijloacele de manipulare şi represiune posibile.

În statul totalitar, puterea este controlată de o persoană sau de un grup de persoane, prin intermediul partidului unic.

Clasificarea ideologiilor sau a regimurilor totalitare:

  • ideologii sau regimuri de extremă dreaptă – fascismul şi nazismul
  • ideologii sau regimuri de extrema stângă – comunismul.

La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Europa a fost divizată între Occidentul democratic și Răsăritul comunist. Astfel, peste continentul european și-a așternut „cortina de fier”, scena internațională fiind dominată de două superputeri – Statele Unite și Uniunea Sovietică.

Subiectul al treilea la Istorie la BAC 2018. Ce este comunismul

Comunismul este o ideologie totalitară de extremă stângă care a apărut pentru prima dată în Rusia. După revoluția bolșevică din 1917, Rusia a devenit primul stat comunist.

Caracteristicile comunismului:

  • Existența unui partid unic și eliminarea pluripartidismului;
  • guvernarea prin teroare şi violenţă, prin folosirea unor instituţii represive ca poliţia secretă;
  • limitarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti;
    lupta de clasă;
  • comunismul era anticapitalist, antiimperialist și susţinea dictatura proletariatului;
  • puterea era concentrată în mâinile nui dictator, fiind introdus şi cultul personalităţii.

Cum a fost instaurat totalitarismul în România

România a participat la Al Doilea Război Mondial de partea Germaniei în perioada 1941-1944, însă la 23 august 1944 a întors armele împotriva lui Adolf Hitler, fiind considerată un stat înfrânt în război.

Prin urmare, prin Convenţia de armistiţiu semnată cu Aliaţii la 13 septembrie 1944 se prevedeau, printre altele, plata despăgubirilor faţă de U.R.S.S., trecerea armatelor sovietice pe teritoriul ţării noastre şi constituirea Comisiei aliate de control.

România intra astfel sub controlul Uniunii Sovietice întrucât, prin Acordul de procentaj de la Moscova, din octombrie 1944, Stalin şi Churchill s-au înţeles ca statul român să fie controlat în proporție de 90 la sută de URSS. Acesta a fost una dintre cauzele principale ale instaurării regimului totalitar în România.

Astfel, prezența armatei sovietice în România a fost favorizată prin preluarea puterii de către comuniști.

La 6 martie 1945 a fost format un nou guvern condus de Petru Groza, impus de sovietici, iar în noiembrie 1946 au fost falsificate alegerile parlamentare în folosul comuniştilor.


Dictatura Ceaușescu și noua generație. Ce știu elevii despre comunism


Treptat, noul regim a eliminat simbolurile democrației în stat și a folosit teroarea, violența, manipularea și propaganda pentru a-și atinge scopurile. Drept urmare, au fost desființate partidele politice istorice și a avut loc epurarea instituţiilor statului pentru a elimina orice posibil adversar politic.

Presa a fost cenzurată și a ajuns să fie controlată de stat. Sub pretextul anihilării fasciștilor, comuniştii au condamnat la ani grei de închisoare, de multe ori fără judecată, pe oricine era considerat un potenţial adversar.

La 30 decembrie 1947, Regele Mihai a fost obligat să abdice și să părăsească țara. Astfel, a fost proclamată Republica Populară Română şi a fost organizată după modelul Uniunii Sovietice, prin adoptarea Constituţiei din 1948.

Potrivit istoricilor, regimul totalitar comunist din România a cunoscut două etape:

  • stalinismul în perioada lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, între anii 1948-1965
  • naţional-comunismul în perioada lui Nicolae Ceauşescu, între anii 1965-1989.

O practică a regimului totalitar în perioada stalinismului din România a fost eliminarea opoziţiei politice, a grupărilor de rezistenţă anticomunistă, prin folosirea instituţiilor represive.

Sub pretextul pedepsirii fasciştilor, a colaboratorilor cu vechiul regim, a protejării populaţiei de „duşmanii poporului”, de „duşmanul de clasă”, comuniştii au urmărit, persecutat, ucis sau arestat mii de persoane.

Principalul mijloc de represiune folosit a fost Securitatea, o poliţie secretă înfiinţată în 1948. Alături de această instituție represivă, mai erau Miliţia şi Procuratura. Scopul era lichidarea fostei clase politice, a elitei politice şi culturale, care a fost închisă la Sighet, dar şi eliminarea celor care se opuneau naţionalizării şi cooperativizării forţate. A fost dezvoltat, după modelul sovietic, un sistem de închisori, majoritatea politice, printre care cele mai groaznice erau Sighet, Aiud, Gherla sau Piteşti. Pentru unii s-a stabilit domiciliul forţat, s-a folosit deportarea, iar în 1950 au fost înfiinţate şi coloniile de muncă, urmată în 1955 de adoptarea pedeapsei cu moartea pentru „crime împotriva securităţii statului”. În timpul regimului lui Dej au fost eliminaţi chiar şi adversarii politici din cadrul partidului, precum Lucreţiu Pătrăşcanu, arestat în 1948 şi executat în 1954.

Regimul totalitar în România și relațiile internaționale

În planul relaţiilor internaţionale, în perioada stalinistă România a fost subordonată faţă de politica Moscovei, cu care a semnat un Tratat de prietenie şi asistenţă mutuală în anul 1948, care le permitea sovieticilor să se implice în problemele de securitate ale României.

Astfel, România a fost oligată să ia parte la „Războiul Rece”, făcând parte din sfera de influență sovietică. În perioada „Războiului Rece”, România a făcut parte din Pactul de la Varşovia, alături de ceilalţi sateliţi sovietici, alianţă politico-militară creată în 1955 ca replică la crearea N.A.T.O. în Occident. Așa se face că Gheorghe Gheorghiu Dej a sprijinit intervenţia sovietică împotriva revoluţiei ungare din 1956.

În schimb, în perioada naţional-comunismului, România s-a distanţat de politica Moscovei, prin refuzul lui Nicolae Ceaușescu de a participa la reprimarea revoltei din Cehoslovacia în timpul „Primăverii de la Praga” din 1968.

Acest lucru a dus la redeschiderea României către Occident, ţara noastră refuzând să participe la manevrele militare ale Pactului de la Varşovia, doctrina adoptată fiind cea a războiului întregului popor.

România a activat în cadrul ONU, începând cu 1955, iar în 1975 a activat în cadrul Conferinţei de la Helsinki privind securitatea şi cooperarea în Europa.

Tot în cadrul „Războiului Rece”, în timpul Războiului din Vietnam, dintre anii 1959 – 1975, România s-a manifestat în favoarea Vietnamului de Nord, comunist, condamnând agresiunea Occidentului, ceea ce a apropiat-o de China.

La polul opus al statului totalitar se află statul de drept, democratic, îţi arată realitatea.net. Democraţia a rămas o caracteristică a Europei postbelice în Occident, iar odată cu prăbuşirea comunismului în 1989 ea s-a restaurat şi în partea de est a continentului.

Practicile politice democratice au fost influenţate şi de politica de „containment”, de „stăvilire” a răspândirii comunismului, lansată de americani în 1947 şi care s-a făcut simţită şi în Europa. Un exemplu este Republica Federală Germană, formată după separarea Germaniei, cu un regim democratic liberal de tip federal sau Marea Britanie, o monarhie parlamentară.

După 1989 şi România a revenit la democraţie, respectiv la pluralismul politic şi la organizarea de alegeri libere, prin urmare pe scena politică apărând mai multe partide politice, de diverse orientări, care au candidat la alegeri. O expresie a democraţiei postbelice a fost şi integrarea europeană, începută din dorinţa de a asigura pacea şi securitatea în Europa, proces care a continuat şi după căderea „cortinei de fier” prin cooptarea fostelor state comuniste.

Confruntarea dintre totalitarism şi democraţie s-a încheiat cu victoria celei din urmă, însă perioada comunistă a lăsat sechele în estul Europei, fiind necesar mult timp pentru a atinge gradul de democratizare din Occident.

Momentul apariţiei conceptului de totalitarism

Înainte de toate se impune precizarea conform căreia regimurile politice acceptate ca totalitare se instalează după marea conflagraţie din 1914-1918, ceea ce a determinat relaţionarea acesteia cu fenomenul în cauză. Richard Coudenhove – Kallergi sublinia de altfel că “statul totalitar al secolului al XX-lea este un copil al războiului civil dintre burghezie şi proletariat. El este deci, în esenţă, un stat războinic… Bolşevismul este născut din lupta împotriva capitalismului. Fascismul este născut din războiul contra marxismului”.

Până la Mussolini, folosirea noţiunii este rară şi vagă. O întâlnim în timpul Revoluţiei franceze în expresia ”război total”, formulă ce exprima mobilizarea generală în forma cea mai radicală. O găsim asociată cu aceea de stat (totalität) la Hegel. Francois Chatelet şi Evelyne Pisier afirmă că termenul de totalitar, desemnând în acelaşi timp fascismul şi comunismul, a apărut pentru prima oară în “Times”, în noiembrie 1929, cu referire la statul totalitar ca stat unitar, cu partidul unic, fascist sau comunist, născut ca o reacţie la parlamentarism, conform realitatea.net.

Denumirea a fost pusă în circulaţie de Benito Mussolini prin articolul publicat în Enciclopedia Italiana, în 1932, prin care se proclama pe sine “totalitar” şi a numit statul fascist italian “lo stato totalitario”. Această pretenţie a conducătorului italian este departe de a fi şi acceptată de istorici care ezită în a considera regimul fascist ca fiind unul totalitar.


Citește și VIDEO/ Dan Negru a trăit spaima vieții la Moscova: „Din jeep au coborât doi găligani, care au venit spre mine…”


 

După mulți ani de la despărțirea de Bianca Drăgușanu, Adi Cristea rupe tăcerea. Detaliu rușinos
GSP.RO

După mulți ani de la despărțirea de Bianca Drăgușanu, Adi Cristea rupe tăcerea. Detaliu rușinos

Reacția elegantă a Ioanei Ginghină după ce Papadopol a fost prins cu altă femeie
Unica.ro

Reacția elegantă a Ioanei Ginghină după ce Papadopol a fost prins cu altă femeie

Vedeta de la noi are un trecut controversat, dar acum a luat-o pe calea bisericii! Înainte era sexy, acum s-a îngrășat, dar nu-i pasă!
Viva.ro

Vedeta de la noi are un trecut controversat, dar acum a luat-o pe calea bisericii! Înainte era sexy, acum s-a îngrășat, dar nu-i pasă!