Pandemia de teorii ale conspirației. Cum se propagă știrile false despre COVID în era tehnologiei și de ce sunt oamenii dispuși să le creadă

The New York Times scrie despre cum avalanșa de informații legate de răspândirea noului coronavirus, bilanțuri negre, ipoteze legate de modul în care virusul acționează ori cât de repede suferă mutații, studii punctuale și cercetări pentru găsirea unui vaccin au fost dublate, încă de la apariția primelor cazuri de COVID-19, de o avalanșă de dezinformări, postări propagandistice și teorii ale conspirației.

Luate de bune, acestea erodează încrederea populației în autorități și pot impacta negativ strategiile alese de experții din domeniul medical pentru a pune capăt pandemiei.

Iar zvonurile despre existența unor remedii secrete – sau a unor metode de prevenție -, chiar dacă iraționale, sunt validate și aplicate, pentru că, în lipsa unor tratamente certificate și a unor măsuri profilactice care să funcționeze 100%, omenirea, disperată, e gata să facă orice pentru a supraviețui.

De ce sunt predispuși oamenii la a crede informații dubioase, propagate pe canale neoficiale, fără a le verifica?

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Diseminarea acestor “informații secrete” e legată de același sentiment de control, pentru că a le dezvălui celor apropiați sau unui grup select lucrurile pe care le-ai aflat îți poate da senzația formării unei rețele pe care tu o conduci, din umbră, ca un păpușar. O ocupație cu care să-ți umpli timpul în carantină.

“Are toate ingredientele necesare pentru a da apă la moară teoriilor conspiraționiste”, crede Karen Douglas, psihosociolog specializat în conspirații la University of Kent din Marea Britanie, despre pandemia de coronavirus.

Cine dezinformează

Dezinformările sunt răspândite nu doar de oameni de rând, aruncați de situația neobișnuită pe care o traversăm într-o stare de confuzie și neajutorare, ci și de guverne care caută țapi ispășitori pentru eșcul lor în gestionarea pandemiei, de indivizi care urmăresc să acumuleze capital politic ori de escroci care încearcă să profite de pe urma pandemiei.

Cea mai notorie dezinformare a venit de la cel mai înalt nivel: Casa Albă. Președintele american Donald Trump a anunțat tratamentul pentru COVID-19: clorochina. Un medicament antimalarie al cărui efect în COVID nu a fost demonstrat, care poate fi toxic în combinație cu alte substanțe și chiar fatal.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Toate teoriile conspirației au un numitor comun, mesajul că nu vei fi protejat în fața pericolului decât aflând secretele pe care “ei” nu vor să le afli. Ei, adică guverne, superputeri mondiale, agenții secrete…

Sentimentele de control și de siguranță pe care ți le dă deținerea aceste “secrete” sunt iluzorii. Însă răul pe care dezinformarea în rândul populației este cât se poate de real.

Dezinformarea a dus deja la moarte. Oameni care au luat de bune anunțurile despre remedii pentru COVID-19 și și-au administrat medicamente toxice.

Oameni care au ignorat recomandarea de distanțare socială, facilitând răspândirea noului coronavirus, care a infectat deja peste 1,7 milioane și a ucis peste 100.000 la nivel global.

Omenirea a mai trecut prin pandemii, însă niciodată până acum lumea nu a fost atât de conectată la fluxul informațional. Internetul e pur și simplu inundat. Iar asta generează un val de anxietate fără precedent. Anxietatea a devenit pur și simplu virală.

Graham Brookie, directorul Atlantic Councilʼs Digital Forensic Research Lab, un institut specializat în studiul dezinformării:

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

De ce sunt atrași oamenii de teoriile conspirației

Când adevărul nu e suficient, nu satisface nevoia oamenilor de a se simți că dețin controlul asupra propriei vieți și asupra situației în care se regăsesc, teoriile conspiraționiste reprezintă refugiul perfect.

Oamenii sunt atrași de teorile conspirației pentru că le alimentează anumite nevoi psihogice.

Karen Douglas, psihosociolog specializat în conspirații la University of Kent din Marea Britanie:

Un studiu recent arată însă că oamenii sunt mai predispuși să disemineze informații false despre pandemia de coronavirus decât să le creadă.

Magnitudinea dezinformării legate de COVID-19 depășește pur și simplu posibilitățile de analiză ale echipei noastre.

Snopes, o platformă de referință în verificarea informațiilor:

Ce teorii ale conspirației circulă pe internet:

• Postări pe Instagram în care scrie că Bill Gates și companiile farmaceutice ar fi în spatele pandemiei de coronavirus au fost share-uite masiv.
• Utilizatori ai Facebook din Alabama, SUA, au pretins că bolnavi de COVID-19 au fost aduși în statul american cu elicopterul pentru a infecta populația.
• În America Latină au circulat zvonuri că virusul a fost dezvoltat în laborator cu scopul de a răspândi HIV.
• În Iran, voci proguvernamentale au dat vina pentru apariția virusului pe puteri din Vest.
• Un italian din Tokyo a postat un video în care pretindea că există un tratament pentru COVID-19, dar guvernul de la Roma “ascunde adevărul”.
• În alte filmări, postate pe YouTube, se vehiculează ipoteza declanșării pandemiei pentru a controla populația.
• Există oameni care cred că, deși virusul e real, cauza lui e de natură virtuală: rețeaua 5G. Un video de pe YouTube despre legătura dintre 5G și noul coronavirus, care îndeamnă la ignorarea recomandării de distanțare socială, pentru că ar fi o măsură de prevenție inutilă, a avut 1,9 milioane de vizualizări! Iar în Marea Britanie a avut loc o serie de atacuri asupra releelor de transmisie ale companiilor de telefonie mobilă, după postarea acestui val de vizualizări.

Când cele mai mari minciuni devin credibile

Sentimentele induse de aceste teorii se schimbă, însă, gradual. Falsele senzații de control și de deținere a adevărului fac loc, după un timp, dezamăgirii. Neputinței. Fricii accentuate.

Când oamenii încep să vadă că informațiile sunt false, sunt exacerbate toate sentimentele negative induse de o situație generatoare de stres extrem cum este pandemia de COVID-19.

În mod bizar însă, ajuns în acest punct, apetitul pentru teorii conspiraționiste nu se stinge, spun psihologii, ci atinge alt nivel.

În căutare de răspunsuri și explicații, putem sfârși prin crede și apoi răspândi teorii tot mai elucubrante și informații pe care, înaintea pandemiei, le-am fi catalogat drept absurde.

Urmărește-ne pe Google News