Trei coliere de aur de peste 300 de grame şi vechi de 3.000 de ani au fost descoperite în Prahova - FOTO
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un căutător amator a făcut descoperirea vieții sale în timpul unei plimbări de duminică pe un deal izolat din apropierea orașului Urlați, județul Prahova. Cele trei coliere de aur, cu o greutate de peste 300 de grame, precum şi restul obiectelor găsite, cu o vechime estimată la trei milenii, au alertat comunitatea științifică, relatează News.ro.
Cuprins:
Arheologii consideră descoperirea ca fiind una excepțională pentru România, capabilă să schimbe teoriile actuale despre Epoca Bronzului și Epoca Fierului.
Cum a fost găsită „comoara de pe deal”
Bărbatul, unul dintre cei aproximativ 1.000 de deținători autorizați de detectoare de metale din Prahova, a reperat un semnal acustic constant lângă o piatră mare, într-o zonă complet izolată. La doar 25 de centimetri adâncime, a dat peste primele piese.
Modul în care erau aranjate obiectele sugerează că acestea fuseseră adăpostite inițial într-o cutie, fiind protejate de rotițe de fier.
Conștient de importanța și valoarea tezaurului, bărbatul a predat piesele a doua zi dimineață Direcției Județene de Cultură Prahova.
Acesta a ales să rămână anonim și va beneficia de recompensa legală de 45% din valoarea bunurilor după evaluarea oficială.
Ce conține tezaurul arheologic
Piesele au fost preluate de specialiștii de la Muzeul de Istorie și Arheologie Prahova.
Inventarul cuprinde:
- Trei colane (coliere) din aur: Cântăresc în total aproximativ 320 de grame. Acestea au fost găsite rulate sub formă de spirale (asemănătoare unor brățări) pentru a fi depuse mai ușor într-un spațiu strâmt. Unul dintre coliere are ștanțate motive ornamentale specifice ceramicii din Epoca Bronzului.
- Trei rotițe de car din epoca fierului, care acopereau și protejau pachetul.
- Două topoare de mici dimensiuni.
- O brățară de bronz: Găsită pe fundul gropii, lăsată parcă intenționat ca un ultim gest simbolic al celui care a îngropat tezaurul.
Dilema științifică
„Datarea artefactelor este deocamdată problematică pentru că piesele par să aparțină unui interval care acoperă etapele mijlocii şi târzii ale epocii bronzului şi începutul primei epoci a fierului”, explică dr. Alin Frînculeasa, arheolog și specialist în istoria veche.
Marea provocare a cercetătorilor este să înțeleagă cum au ajuns în același loc piese între a căror producție există o diferență cronologică de câteva sute de ani.
Această anomalie ridică două ipoteze: fie datele istorice actuale privind aceste epoci conțin erori, fie obiectele au fost strânse și ascunse temporar din calea unor invadatori sau depuse acolo în cadrul unui ritual votiv (sacru).
Ce urmează
Arheologii au cercetat deja groapa inițială și au inclus dealul respectiv pe lista viitoarelor șantiere arheologice pentru a verifica dacă în zonă au existat comunități umane în Antichitate.
De asemenea, specialiștii vor efectua analize de laborator pentru a stabili proveniența aurului, fapt ce va oferi detalii prețioase despre tehnologia vremii și rutele comerciale din epocă.
După finalizarea studiilor, tezaurul va fi expus pentru publicul larg.
