Legătura dintre ecrane și depresie ar putea fi mai complicată decât se credea. Ce au descoperit cercetătorii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Timpul îndelungat petrecut de adolescenți în fața telefonului, calculatorului sau televizorului a fost adesea arătat cu degetul drept cauză principală pentru creșterea cazurilor de depresie și anxietate în rândul tinerilor. Cu toate acestea, un studiu de anvergură publicat în revista Nature Human Behaviour de către cercetătorii de la celebrul Institut Karolinska din Suedia sugerează că această legătură este mult mai complexă decât se credea și că factorii genetici, alături de mediul familial, joacă un rol decisiv în starea emoțională a adolescenților.
Cuprins:
Risc dublu de depresie sau anxietate la peste 6 ore de ecrane
Cercetarea a analizat date colectate de la peste 21.000 de tineri din Suedia, provenind din perechi de gemeni care au fost urmăriți îndeaproape începând de la vârsta de nouă ani, pe tot parcursul adolescenței și până la maturitate, conform News.
În prima fază a analizei statistice generale, rezultatele au indicat un risc evident. La vârsta de 15 ani, adolescenții care alocau zilnic peste șase ore activităților digitale interactive, precum jocurile video, rețelele de socializare, mesajele online și navigarea pe internet, aveau o probabilitate de peste două ori mai mare de a fi diagnosticați ulterior cu tulburări de depresie sau anxietate, comparativ cu cei care limitau utilizarea ecranelor la cel mult două ore pe zi.
Marea surpriză a apărut însă în momentul în care cercetătorii au comparat gemenii crescuți în aceeași familie.
În cazul gemenilor identici, care împart 100% din materialul genetic și au avut același mediu de dezvoltare acasă, asocierea directă dintre timpul petrecut pe ecrane și problemele de sănătate mintală a scăzut considerabil sau chiar a dispărut.
Această descoperire arată că o mare parte din riscul atribuit anterior strict utilizării telefonului sau calculatorului este explicat, în realitate, de o vulnerabilitate genetică preexistentă sau de dinamica și stresul din mediul familial.
Activitățile interactive versus vizionarea pasivă la televizor
Autorii cercetării au observat, de asemenea, o diferență clară între modul în care adolescenții consumă conținutul digital.
Legăturile cu stările de anxietate au fost mult mai vizibile în cazul activităților interactive, unde tinerii joacă sau comunică activ pe internet, în timp ce pentru activitățile pasive, cum ar fi vizionarea de filme sau emisiuni TV, impactul negativ a fost nesemnificativ.
„Rezultatele noastre sugerează că asocierea ar fi putut fi supraestimată în unele cazuri, deoarece factorii familiali comuni nu au putut fi luaţi pe deplin în considerare”, a explicat Tong Gong, cercetător la Institutul Karolinska şi unul dintre autorii principali ai studiului.
Cum ar trebui reglementat accesul tinerilor la tehnologie
Deși studiul nu neagă complet existența unui risc, utilizarea excesivă rămânând asociată cu stări depresive ulterior, dar la o intensitate mai mică, specialiștii suedezi recomandă o schimbare de abordare în politicile de prevenție și sănătate publică.
În loc să se impună doar limite rigide de timp pe ecran, recomandările adresate părinților și autorităților ar trebui să analizeze calitatea și tipul conținutului urmărit, motivele pentru care un adolescent se refugiază în mediul virtual, precum și contextul emoțional din familie.
Cercetătorii de la Karolinska continuă investigațiile pentru a stabili exact ce tip de conținut digital este dăunător și în ce măsură timpul petrecut online înlocuiește activitățile esențiale pentru dezvoltarea tinerilor, cum ar fi somnul, mișcarea fizică și interacțiunea socială directă.
