Tradiții românești de Sân-Nicoară. Ce să faci ca să ai un an roditor?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sfântul Nicolae va poposi în noaptea de 5 spre 6 decembrie în casele creștinilor. Și va pune în ghetuţe nuielușe sau cadouri, după cum au fost sau nu cuminți copiii. Să-l întâmpinăm şi noi cum se cuvine, respectând măcar în parte vechile tradiţii românești de Sân-Nicoară!
Cuprins:
În seara de 5 decembrie, fetele de măritat se adună la casa uneia dintre ele și fac plăcinte. La ora nouă fix, flăcăii ” năvălesc” peste ele și se încinge petrecerea.
A doua zi, de Sfântul Nicolae, feciorii de la sate pornesc să se organizeze în cete. Și încep repetițiile pentru colindele de Crăciun și pentru plugușor.
Tot marți, 6 decembrie, după ce venim de la slujba de la biserică, ar trebui să aducem acasă crenguțe rupte din pomi fructiferi. Ele trebuie puse într-un vas cu apă, lângă icoane. Dacă vor înflori până la Anul Nou, vom a vea un an roditor și sufletește, și bănește.
Alte tradiții românești de Sân Nicoară
Credințele populare spun ziua Sfântului Nicolae este prima zi de iarnă adevărată, pentru că Moș Nicolae își scutură barba sură și începe să ningă. Și dacă nu ninge? Înțelepciunea populară are o explicație pentru orice: nu ninge - înseamnă că Sfântul Nicolae a întinerit!
De unde ”vin” nuielușa și darurile din ghete
Sfântul Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirei Lichiei, a fost un mare apărător al ortodoxiei. La sinodul ecumenic ținut la Niceea, în anul 325, el i-a dat o palmă ereticului Arie, care otrăvea mințile oamenilor, susținând că Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale. De la palma aceea a rămas obiceiul ca, pe 6 decembrie, cei neascultători să fie loviţi cu joarda, în semn de avertisment.
Tot tradiţia spune că nuieluşa cu care este lovit păcătosul trebuie să fie ruptă dintr-un măr. Iar după ce și-a îndeplinit rolul punitiv, trebuie pusă în apă. Dacă va înflori până în ziua de Crăciun, înseamnă că sfântul „a mijlocit” iertarea celui lovit.
Mai mult, sfântul Nicolae știe că, după pedeapsă, trebuie să vină și alinarea: a făcut, în viața lui, multe daruri oamenilor necăjiți, săraci ori bolnavi. Și continuă, și în zilele noastre, să șteargă lacrimile, punând chiar și în ghetuțele copiilor care n-au fost cuminți, pe lângă nuielușa-avertisment, și câteva daruri.
De unde știe cine a fost cuminte și cine nu?
De unde știe sfântul dacă cei mici au fost sau nu cuminți? Cică îi este de ajuns să se uite la ei, pe fereastră, ca să-i dibuiască. Doar el e Sfântul Nicolae, făcătorul de minuni! El își notează, an de an, în cartea pe care o poartă cu el de la începuturi, cine a fost copil cumine și cine nu. Și așa crește, de la an la an, impresionanta bază de date a Moșului.
Alte tradiții românești de Sân Nicoară mai spun că sfântul își face apariția călare pe un cal alb, vestind prima zăpadă din an. El este considerat, în biserica ortodoxă, sprijinul celor nevoiași, al orfanilor și văduvelor. Este stăpânul apelor și salvatorul de la înec al corăbierilor, protectorul soldaților pe timp de război.
Se mai spune, din bătrâni, și că, în nopțile sfințite de sărbători, când cerurile se deschid și pentru noi, muritorii de rând, cei cu inimi și gânduri curate îl pot vedea, pentru o clipă, pe Sfântul Nicolae, stând în dreapta Domnului.
800.000 de români poartă numele sfântului
Cele mai recente statistici arată că în jur de 280.000 de femei din țara noastră – Niculine, Nicoline, Niculăițe etc. - vor da zor, zilele acestea, în bucătării, ca să-și trateze cum se cuvine rudele și prietenii care le vor felicita de ziua numelui. Iar vreo 510.000 de bărbați botezați Niculae, Neculai, Niculai, Nicolăiță etc. se pregătesc, și ei, să-și serbeze onomastica. Tuturor Libertatea le spune încă de azi: ”La mulți ani!”.
