Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează

În multe zone din ţară, în ziua de Bobotează se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descintecele, se află ursitul, se fac prorociri ale timpului şi belşugului în noul an, se crede că se deschide cerul şi vorbesc animalele. Mihai Camilar, de la Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina – Gura Humorului, ne-a povestit că ajunul Bobotezei, ziua de astăzi, este foarte importanta pentru creştini.
Se face masă mare, ca în Ajunul Crăciunului
„În ajunul Bobotezei, în Bucovina, se pregăteşte o masă asemănatoare cu masa din ajunul Crăciunului. Sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgăre de sare. Deasupra se aşează douasprezece feluri de mâncare: coliva – grîu pisat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nuca pisată; bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, borş de «urechiuşe» sau «urechiuşele babei»- borş de fasole alba în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, ce au colţurile lipite în forma de urechiuşe, borş de peste, peşte prăjit, «varzare» – plăcinte de post umplute cu tocatură de varza acră, plăcinta cu mac, sarmale (găluşte) umplute cu crupe. Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mîncare iar, imediat după sfintirea mesei, o parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de prăsilă”, a explicat acesta.
Copiii umblă cu Chiraleisa
În majoritatea satelor din Moldova, în ajunul Bobotezei (5 spre 6 ianuarie) grupuri mai mari sau mai mici de fete şi băieţi, umblă din casă în casă, pentru a vesti sosirea preotului cu crucea. Această datină este asemanatoare colindatului cu „Moş Ajunul” de la Crăciun
Copiii care umblă cu Chiraleisa (de la grecescul Kyrie Eleison – Fie-ţi milă, Doamne) nu rostesc însă texte versificate, ci strigă doar „Chiraleisa! Chiraliesa! Chiraleisa!”, de trei ori. Răsplata copiilor sunt merele, nucile, prăjiturile pe care ei le strâng în trăistuţe, petrecute peste umăr. În Bucovina, preotul este însoţit şi de gospodari care merg cu lumânări aprinse pe la casele vecinilor şi strigă şi ei Chiraleisa. Gazda îi primeste în casă, îi serveste cu bucate de post, după ce acestea au fost stropite cu agheasmă.
Femeile aşază cel mai frumos fuior de cânepă pe crucea preotului
Tot în Bucovina, pe crucea preotului, gospodina casei aşază cel mai frumos fuior de cânepă. „Oferirea fuiorului avea mai multe semnificaţii: se credea că de firele acestuia se vor prinde toate relele, că fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele morţilor sau că Maica Domnului va face din cânepă un voloc cu care va prinde sufletele morţilor din iad pentru a le ridica în Rai”, ne-a mai povestit Mihai Camilar.
O pondere deosebită, în ajunul Bobotezei, o deţin însă actele rituale şi practicile magice de profilaxie şi purificare.La riturile creştine de sfinţire a apei (agheasma), de umblatul preoţilor cu botezul şi de scufundarea (aruncarea) crucii în apă, poporul român a adăugat altele noi, unele creştine, altele precreştine, de purificare şi alungare a spiritelor malefice: stropirea, spălatul sau scufundarea rituală în apa râurilor sau lacurilor, împuşcături, strigături (Chiraleisa) şi zgomote, aprinderea focurilor (Ardeasca), afumarea oamenilor, vitelor şi anexelor gospodăreşti.
Află din cărbuni durata vieţii, iar fetele îşi viseaza ursitul
„Dimineaţa de Ajun, înainte de aprinderea focului, se strângea cenuşa din sobă şi gunoiul din casă pentru a fi păstarte până în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume pentru a le face rodnice şi le proteja de gujulii. Fânul de sub faţa de masă şi bulgarii de sare se adăugau în hrana animalelor pentru a le feri de farmece, de boli şi de duhurile rele. În acelaşi scop era folosită şi agheasma luată de la preotul care venea cu Iordanul.
Se credea că dacă, în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii erau încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile”. Tradiţia spune că în această zi sînt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut. Tot de la Mihai Camilar am aflat ca în seara de Ajun se săvâşesc practici de aflare a duratei vieţii.
Înainte de culcare, se iau cărbuni din vatră şi se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri, în acea familie, va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede.
Se mai spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc şi pun busuioc sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.
 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro