Transfagarasanul, plin de gropi si bolovani

Zeci de oameni s-ar intoarce in mormant, acum, daca ar sti in ce stare a ajuns Transfagarasanul in anul de gratie 2006. Zeci de oameni care au murit in urma cu mai bine de 30 de ani, in incercarea de a duce acest drum peste Muntii Fagaras. De la Barajul Vidaru si pana la Cabana Piscul Negru, soseaua a disparut realmente pe kilometri intregi, macinata de gropi, luata de ape sau distrusa de stancile pravalite violent de pe versanti. Peisajul este dezolant.

Cine mai vrea sa ajunga in aceasta vara cu masina la Balea- Lac, dinspre Curtea de Arges, trebuie sa se gandeasca de doua ori inainte de a face acest lucru. Sau sa se inarmeze cu un autovehicul de teren, desi nici aceasta solutie nu e prea indicata.

Transfagarasanul este terminat! Cea mai inalta sosea din tara, DN 7C, care poate duce pe oricine la bordul unei masini pana la peste 2.000 de metri altitudine, a ajuns o ruina, cel putin pe segmentul de drum de aproape 40 de kilometri dintre Barajul Vidraru si cabana Piscul Negru. Daca pana la sfarsitul anilor ’90 soseaua a aratat impecabil, drumul s-a degradat treptat si aparent inexplicabil in ultimii sapte ani, devenind un cosmar pentru soferii care se mai incumeta sa o ia spre Balea. Cratere imense par sa se inlantuiasca interminabil pe zeci de kilometri, iar in anumite zone partea carosabila a fost pulverizata pur si simplu, intr-un amestec haotic de pietre si bitum macinat.

La kilometrul 27, soseaua a fost luata cu totul de viitura, iar administratorii drumului au improvizat o pasarela pentru ca cei care au ajuns, totusi, pana aici, sa poata trece mai departe cu masina.

Turistii, multi dintre ei fani ai escapadelor la Balea, sunt consternati, iar cabanierii si proprietarii celor cateva pensiuni din zona sunt disperati ori de-a dreptul furiosi. “De cand exista drumul asta, eu n-am vazut asa un dezastru, spune Nicolae Velcescu (foto), cabanierul de la Cota 1.200. Cred ca au trecut aproape 10 ani de la ultima plomba pusa pe el.  Pana acum cativa ani, tot Ardealul trecea muntii pe aici, in drumul spre mare. Acum, aproape ca nu mai trece nimeni”, se plange cabanierul.

Ion Smaranda (foto), administratorul Cabanei Capra, situata la cota 1.585, spune ca situatia a ajuns intr-un punct critic. “De vina e si traficul. A crescut exploatarea forestiera si sunt din ce in ce mai multe masini grele. S-au mai facut plombari, dar nu si lucrarile necesare pentru ca drumul sa reziste. Iarna trecuta am avut o perioada de o luna neintrerupta, in care temperaturile n-au mai trecut de -20 de grade. Cum sa reziste plombele?”, se intreaba omul.

Drumul nu poate fi reabilitat doar cu tratamente, asa cum sustin drumarii argeseni, iar acest lucru este cat se poate de evident. In plus, atitudinea responsabililor argeseni, care invoca lipsa banilor pentru a scuza dezastrul, este pe cat se poate de bizara, in conditiile in care sectiunea nordica a soselei, de la Balea-Lac la Cartisoara, aflata in responsabilitatea drumarilor sibieni, se prezinta in conditii excelente.

DN 7C, in date:

– traverseaza Muntii Fagaras, intre cotele 2.025 – 2.042 metri, fiind soseaua situata la cea mai mare altitudine din Romania;
– are o lungime de aproximativ 92 de kilometri, incepand din comuna Arefu – judetul Arges, trecand pe la Balea-Lac si terminandu-se in comuna Cartisoara, judetul Sibiu;
– dispune de 27 de viaducte si poduri, precum si 5 tunele, din care cel mai mare este Tunelul Capra – Balea, cu o lungime de 887 metri, unic in Romania ca dimensiuni.

De 8 ani nu s-au mai facut lucrari serioase de intretinere

Seful Districtului de Drumuri Piscul Negru, Mircea Roth (foto), omul care raspunde de partea sudica a Transfagarasanului si care locuieste chiar la poalele muntelui, ridica din umeri in fata intrebarilor legate de starea jalnica a soselei, pasand responsabilitatile. “Noi lucram pe el de cati bani avem. De rest, nu raspundem. Banii vin de la Compania Nationala de Drumuri”, spune Roth.

Superiorul acestuia, Corneliu Moldoveanu, directorul Sectiei de drumuri nationale Arges, recunoaste ca de aproape 8 ani nu s-au mai facut lucrari serioase de intretinere a DN 7C. “S-a realizat doar  plombarea gropilor. Nu s-au mai turnat covoare. Pana acum sapte-opt ani se faceau tratamente prin imprastierea unei emulsii  peste care se turna criblura. Din pacate, de atunci nu au mai existat bani, iar drumul s-a degradat incontinuu din cauza umiditatii si a cresterii traficului”, spune Moldoveanu. El sustine ca este posibil ca, de luna viitoare, sectia sa primeasca fonduri pentru reluarea acestor tratamente.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE