Donald Trump seamănă cu Vladimir Putin din anul 2000, când a devenit prima oară președintele Rusiei, dezvăluie un jurnalist care a lucrat în preajma celor doi

Cum încearcă Trump să reducă la tăcere jurnaliștii, la fel ca Putin în Rusia anilor 2000

Administrația președintelui american Donald Trump a anunțat pe 25 februarie că va decide singură ce jurnaliști vor avea acces la Casa Albă, iar această schimbare a stârnit îngrijorări în rândul presei americane. Peter Baker, corespondent The New York Times la Casa Albă, a lucrat în Moscova la începutul anilor 2000. Pe 26 februarie, el a publicat un articol în care compară ceea ce a observat în Rusia acum 20 de ani cu ceea ce vede acum în Statele Unite.

Baker subliniază că Rusia și SUA sunt foarte diferite, inclusiv în ceea ce privește sistemele lor politice și presa. Cu toate acestea, dacă ne uităm la modul în care administrația Trump acționează în esență, pot apărea asemănări surprinzătoare.

„Pentru mine, una dintre cele mai puternice senzații este dificultatea de a obține declarații oficiale despre Trump”, spune Baker.

El explică că mulți oameni refuză să vorbească: „Vă rog, nu mă citați, nu-mi permit să fiu pe lista lor”; „Vă rog, nu mă citați, fiul meu lucrează în administrație”; „Vă rog, nu mă citați, mi-e teamă”.

„Fiecare președinte se enervează pe presă. Fiecare președinte crede că jurnaliștii sunt nedrepți, părtinitori și așa mai departe. Dar Trump nu spune doar: «Sunt supărat pe The New York Times, cred că articolele lor sunt oribile». Trump spune: «Toată presa este falsă», adică sunt dușmanii poporului”.

Recomandări

Pană de curent și haos în toată Spania și Portugalia. Pasagerii sunt evacuați de la metrou și din trenuri, spitalele au activat planul de urgență – Livetext

Trump încearcă să discrediteze presa independentă în ansamblul ei, o strategie similară cu cea folosită de echipa lui Putin în Rusia anilor 2000 și mai ales în 2010.

Preluarea controlului asupra presei: de la televiziunile lui Putin la rețelele sociale ale lui Trump

În Rusia, sursele anonime au devenit de mult timp un reper, deoarece puțini oameni îndrăznesc să vorbească deschis cu jurnaliștii. În SUA, acest lucru este încă o excepție, dar, potrivit lui Baker, situația începe să se schimbe.

„Când am ajuns în Rusia, în 2001, oamenii erau destul de deschiși cu noi, chiar și atunci când aveau opinii contrare guvernului. Când am plecat în 2004, cei care vorbeau liber nu mai vorbeau. Le era teamă. Nu m-aș fi așteptat niciodată să văd așa ceva la Washington”, explică el pentru sursa citată.

Baker crede că aceasta este rezultatul strategiei media a echipei lui Trump, să îi facă pe oameni să se gândească de două ori înainte de a vorbi.

Un alt aspect pe care Baker îl evidențiază este încercarea de a controla principalele canale media prin proprietarii lor. În Rusia anilor 2000, acest lucru s-a întâmplat cu televiziunile; în SUA de astăzi, se întâmplă cu rețelele sociale.

„Când Putin a ajuns la putere, primul lucru pe care l-a făcut a fost să încheie o înțelegere cu oligarhii: vă păstrați averile dacă îmi rămâneți loiali”, amintește Baker.

Recomandări

Conclavul, unul dintre cele mai secrete procese electorale din lume, decide noul papă. 135 de cardinali sunt eligibili să fie aleși

A urmat preluarea NTV de către stat, iar oligarhii Vladimir Gusinski și Boris Berezovski, proprietari de trusturi media, au fost forțați să plece din țară. Li s-a transmis clar ce se întâmplă dacă nu acceptă regulile impuse.

Politica-spectacol: Trump și Putin, maeștri ai manipulării publice

Baker crede că Trump încearcă să ajungă la un acord similar cu patronii marilor instituții media și ai platformelor de socializare din SUA. Președintele a intentat procese împotriva ABC și CBS, a amenințat The New York Times, iar în CBS și PBS au început investigații.

Una dintre cele mai importante platforme media, X, fostul Twitter, este controlată de un aliat al lui Trump, Elon Musk. Proprietarul Meta, Mark Zuckerberg, a cedat și el în fața dorințelor lui Trump și a eliminat sistemul de verificare independentă a informațiilor pe platformele sale.

Dacă privim la rezultatul final și nu doar la metodele folosite, asemănările dintre Trump și Putin la începutul mandatului său devin evidente. Musk, Jeff Bezos, Zuckerberg și alți miliardari din domeniul tehnologiei sunt tot mai des numiți „broligarhi”, o etichetă care reflectă modul în care marile companii din Silicon Valley înclină spre dreapta și își arată susținerea față de Trump. În plus, Baker subliniază că Rusia a reușit să influențeze parțial discursul public din SUA.

Recomandări

Moldoveanul Oleg Babii și rețeaua de firme din România care alimentează cu valută regimul de la Tiraspol. Cine sunt partenerii români

Propaganda rusească și interpretarea pe care Kremlinul o dă evenimentelor internaționale s-au infiltrat în peisajul media american, poate nu ca punct de vedere dominant, dar suficient de mult încât să fie luată în considerare.

În final, un alt punct comun între Trump și Putin este felul în care transformă politica în spectacol. Un exemplu este disputa dintre Trump și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în Biroul Oval. În loc să urmeze protocolul obișnuit, care presupune o scurtă ședință foto la începutul întâlnirii, Trump a permis ca discuțiile să înceapă în prezența presei. Astfel, un conflict care ar fi putut avea loc în spatele ușilor închise s-a transformat într-o scenă publică.

Urmărește-ne pe Google News