Tu ştii ce scrie la Biroul de Credit despre tine?

Este un fapt bine ştiut: băncile nu stau prea mult pe gânduri atunci când vine vorba despre scadenţa creditului. E suficient să acumulezi o datorie de 10 lei, pe care nu ai plătit-o în 30 de zile de la scadenţă, şi restanţa e raportată la Biroul de Credit. Însă nu toţi cei care au ajuns acolo au rămas în urmă cu plata ratelor. E posibil să te trezeşti printre clienţii acestei instituţii şi din cauza unei modificări a dobânzii de care n-ai avut habar sau a unui card de care ai “uitat”. (Ca să nu ai dureri de cap mai târziu, cere băncii să închidă conturile şi cardurile pe care nu le foloseşti. Românii au peste 14 milioane de carduri bancare, iar 3,5 milioane din ele stau nefolosite şi generează datorii în fiecare zi). Odată înregistrat ca restanţier în Birou, îţi va fi aproape imposibil să mai obţii un alt împrumut. Rămâi pe lista neagră a răuplatnicilor patru ani, după care informaţiile se şterg automat. Atenţie, poţi fi trimis în Biroul de Credit şi fără să fi avut nici o vină. Cum? Dintr-o greşeală a băncii. Protecţia Consumatorului a primit, anul acesta, 27 de sesizări care reclamau o raportare eronată a băncilor.
Pot să scap de Biroul de Credit?
Există două posibilităţi de a fi scos din baza de date a răuplatnicilor. Prima este să faci o plângere şi să duci dovezile necesare la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, iar cea de-a doua – încheierea unei înţelegeri cu banca. De exemplu, instituţiile de credit pot solicita eliminarea pe motive precum neplata ratelor din motive medicale. Dacă vrei să te verifici la Birou, trebuie să faci o cerere către instituţie, care poate fi trimisă prin poştă sau prin e-mail, la situatie@biroulde credit.ro. Nu uita să anexezi şi o copie după actul de identitate. Nu vei fi taxat pentru prima cerere, dar vei plăti 6 lei începând cu a doua solicitare făcută în acelaşi an. Ca o paranteză, deşi Biroul de Credit are o funcţie strict consultativă pentru bănci, toţi cei care s-au împrumutat deja au un scor secret aici, în funcţie de care finanţiştii le mai acordă sau nu o şansă. Aşanumitul scor FICO se calculează în funcţie de istoricul de plată (care are o pondere de 35% din scorul final), creditele în derulare (30%), durata istoricului (15%), creditele noi obţinute (10%) şi tipurile de credite utilizate în timp (10%).
Eşti rău-platnic. Te mai poţi împrumuta?
Dacă drumul către bancă îţi este închis, pentru că figurezi în baza de date a rău-platnicilor, poţi apela la instituţiile financiare nonbancare (IFN – companii de leasing, credite de consum). Costurile pentru un împrumut – obţinut chiar şi în două ore, doar cu buletinul – sunt însă înrobitoare. De exemplu, la un credit de 5.000 de lei, dobânda este de circa 3.000 de lei, iar dobânda anuală efectivă este de trei-patru ori mai mare decât la bănci. În cazul restanţierilor, costurile totale sunt şi mai mari, având în vedere că modalitatea de comisionare diferă în funcţie de bonitatea fiecărui client.

2,8 milioane de români pe lista neagră

– 4 ani rămâi în Biroul de Credit, situaţie care te poate împiedica să iei fie un nou împrumut, fie unul de refinanţare.
– La 30 de zile de la neplata ratelor, banca va notifica Biroul de Credit. Cu 15 zile înainte însă, clientul e contactat de bancă pentru a-şi achita datoriile.
– 2,8 milioane de persoane sunt înregistrate la Biroul de Credit; 651.000 au restanţe de peste 30 de zile.
– 70% dintre restanţieri au credite de consum de valori mici, sub 5.000 de lei.
– Două milioane de români

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE