„Unde sunt salvatorii, ce-ați făcut cu banii strânși din taxa pe cutremur?”. Furie tot mai mare în Turcia, după dezastrul care a zguduit țara
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Din 1999, statul turc a strâns miliarde de dolari dintr-o taxă specială, care ar fi trebuit să meargă în prevenirea dezastrelor și dezvoltarea serviciilor de urgență. Turcii se plâng acum că dezastrul nu a fost în niciun fel prevenit, iar intervenția autorităților este lentă sau, în unele cazuri, inexistentă, condamnându-i pe supraviețuitorii prinși sub ruine, scriu BBC și The Guardian. Analiștii și opoziția spun că banii au fost cel mai probabil folosiți în alte scopuri.
Oamenii au început să fie tot mai furioși în Turcia, acuzând răspunsul lent și inadecvat al autorităților la puternicul cutremur care a provocat deja peste 9.500 de morți în cele zece provincii afectate și în Siria vecină, într-un moment în care șansele de a găsi supraviețuitori se reduc cu fiecare oră, scrie The Guardian.
„Nu există nici măcar o singură persoană aici. Suntem sub zăpadă, fără casă, fără nimic”, a declarat pentru Reuters Murat Alinak, un supraviețuitor din Malatya, care a rămas fără adăpost și nu își găsește rudele.
Există mai multe exemple în care intervenția autorităților pare să fie redusă sau inexistentă.
În ciuda situației critice, nicio echipă de salvare nu ajunsese în orașul Gaziantep în primele 12 ore de la dezastru, așa că apropiații victimelor și polițiștii locali începuseră să caute singuri, printre ruine, au declarat martorii pentru AFP.
Când salvatorii au venit în cele din urmă luni seara, au lucrat doar câteva ore înainte de a se retrage pentru noapte.
Numeroși turci s-au declarat furioși și de felul în care s-a intervenit în provincia Hatay, unde cutremurul a dărâmat mai multe clădiri guvernamentale, inclusiv filiala locală a agenției turce de intervenție în caz de dezastre, AFAD.
„Sunt atât de supărat”, a declarat analistul Gönül Tol, de la Middle East Institute, un think-tank din Washington. „Oamenii încearcă să-i scoată pe cei dragi prinși sub dărâmături. Este frig, plouă, nu există electricitate”, a spus acesta.
În lipsa salvatorilor, voluntarii au spus că vor trebui să intervină ei înșiși pentru a încerca să salveze ce se mai poate salva.
„Mergem în diverse locuri pentru a ajuta oamenii care inițial trebuiau să fie salvați de Semiluna Roșie, dar unde nu vine niciun ajutor”, a declarat Ceren Soylu, membru al unui grup de voluntari înființat de Partidul Iyi, un partid de opoziție de dreapta, potrivit The Guardian.
Murat Harun Öngören, un coordonator al AKUT, cea mai mare organizație de ajutor și salvare a societății civile din Turcia, a declarat că eforturile de a ajunge la persoanele afectate din sudul Turciei au fost grav îngreunate de vremea rece și de ger - precum și de mărimea zonei afectate.
„Taxa pe cutremur”
Pe fondul acestei disperări, nemulțumirea crește din ce în ce mai mult în legătură cu așa-numita „taxă de cutremur” percepută de guvernul turc populației, care ar trebui să fie folosită pentru prevenirea dezastrelor și pentru dezvoltarea serviciilor de urgență.
Fondurile ar fi trebuit să finanțeze de asemenea proiecte de consolidare a clădirilor și de pregătire a orașelor pentru a face față mai bine cutremurelor.
„Taxa specială de comunicare”, așa cum o numește oficial guvernul, a început să fie percepută în 1999, după cutremurul puternic care a lovit nord-vestul Turciei, provocând 17.000 de morți, scrie BBC.
Dar guvernul nu a explicat niciodată public cum sunt cheltuiți banii, potrivit BBC Turc. „Unde au dispărut toate taxele noastre, colectate din 1999?”, a întrebat într-o discuție cu AFP Celal Deniz, un supraviețuitor.
Un scandal pe această temă a izbucnit și în noiembrie 2020, după un alt cutremur puternic, în Izmir.
În acel moment, o statistică arăta că din 1999, guvernul strânsese deja din această taxă în jur de 147,2 miliarde de lire turcești - 17,5 miliarde de dolari, scrie site-ul Arab News.
Dar principalul partid de opoziție din țară, Partidul Republican al Poporului (CHP), a acuzat guvernul că a folosit în mod abuziv peste 71 de miliarde de lire din acești bani.
„Acești bani trebuiau să fie folosiți pentru transformarea urbană și pentru a face locuințele din zonele afectate de cutremur mai rezistente. Cu toate acestea, aproximativ 70 de miliarde de lire din aceste taxe au fost cheltuite în alte scopuri, iar acest capital a fost transferat către constructorii apropiați de guvern”, a declarat atunci Alpay Antmen, un avocat și politician CHP, pentru site-ul Arab News.
„Zeci de miliarde de dolari au fost risipite pentru a ușura povara datoriilor antreprenorilor pro-guvernamentali”, a spus el
CHP a mai spus că, dacă veniturile din impozitul pe cutremur ar fi fost folosite în mod corespunzător, milioane de clădiri din întreaga țară ar fi putut fi consolidate pentru a le ajuta să supraviețuiască cutremurelor puternice anticipate.
La începutul lui 2020, Erdogan refuzase însă să dea detalii despre cheltuirea taxei. „I-am cheltuit acolo unde trebuia să fie cheltuiți. Nu avem timp să oferim responsabilitate pentru chestiuni de acest gen”, a spus el.
Erdogan se ocupă de criticii guvernului
Eșecul guvernului ar putea să-l coste serios pe Erdogan, în an electoral. Prăbușirea a mii de clădiri a dezvăluit încă o dată standardele neglijente care au marcat boom-ul imobiliar din Turcia.
„Se pare că taxele speciale pentru cutremur au fost deturnate, iar corupția și, mai ales, legăturile dintre guvern și firmele de construcții prietenoase au făcut ca aceste reglementări să fie în mare parte ignorate”, observă analistul Howard Eissenstat într-un text publicat pe site-ul Middle East Institute.
În condițiile în care infrastructura de bază a fost grav avariată, eșecul lui Erdoğan de a mobiliza pe deplin armata pentru a ajuta la eforturile de salvare pare de neînțeles, adaugă acesta.
În trecut, generalii în retragere s-au plâns în mod public că guvernul a încetat să mai permită trupelor să se antreneze pentru a răspunde la dezastre, iar agenția guvernamentală de intervenție în caz de urgență, condusă de Ministerul de Interne, este copleșită.
În acest timp, deși a făcut apel la unitate națională, Erdoğan nu a reușit să își înăbușe instinctele partizane, așa că în dimineața zilei de 6 februarie a dat telefoane prin care a oferit sprijin municipalităților conduse de partidul său, dar se pare că a neglijat să sune conducerea celor controlate de opoziție, mai spune analistul.
Iar pe 7 februarie, el a ținut un discurs televizat în care a început chiar să atace criticii guvernului.
Ulterior, în aceeași zi, procurorul de stat din Istanbul a inițiat primele anchete penale împotriva jurnaliștilor care au formulat astfel de critici, arată publicația Turkishminute.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
seaman651 08.02.2023, 16:58
Asta se intampla intotdeauna cand dictatorii sunt lasati pe viata in functiile de "conducere". Erdogan trebuia eliminat de la "lovitura de stat", cand l-a salvat Putler.
pazabuna 08.02.2023, 17:10
Info gasita :La 1 mai 2003 s-a produs un cutremur relativ puternic in Estul Turciei, zona BINGOL, destul de aproape de jonctiunea dintre EAF si NAF. Cutremurul a avut magnitudinea moment 6,4 si intensitatea maxima in zona epicentrala de IX grade. Cutremurul a avut un mecanism de decrosare. La inceputul aceluiasi an 2003, pe 27 ianuarie, un alt cutremur de decrosare avusese loc tot in Estul Turciei, dar in zona PULUMUR, langa ERZINCAN! Cutremurul din ianuarie a avut magnitudinea Mw 6,1. Deci: doua cutremure de decrosare in Estul Turciei in 2003, iar dupa ele, la 27 octombrie 2004 s-a produs cutremurul din Vrancea cu magnitudinea de 6,0 grade. Iata, deci, de ce este nevoie pentru ca in Vrancea sa se produca un cutremur cu magnitudinea in jur de 6,0 sau mai mare. Zona BINGOL este destul de sensibila; precedentul cutremur anterior celui din 2003 avusese loc la BINGOL pe 22 mai 1971, magnitudinea acestuia fiind de 6,9 grade Mw. Cutremurul din 1971 de la BINGOL a fost urmat de alte seisme puternice produse la LICE pe 6 septembrie 1975 (Mw 6,6) si in zona VAN-CALDIRAN la 24 noiembrie 1976 (Mw 7,3). Cutremurul major din Vrancea de la 4 martie 1977 a venit tocmai dupa seria acestor cutremure din Estul Turciei: 1971, 1975 si 1976. Quod erat demonstrandum. E nevoie de cutremure cu mecanism de decrosare in Estul Turciei, cu magnitudini de cel putin 6,0-7,0 grade, pentru ca in Vrancea sa se poata produce un cutremur cu magnitudinea in jur de 6,0 sau mai mare. Asta e situatia.