Ținta-simbol pe care Ucraina plănuiește să o lovească. „Vom face acest lucru în prima jumătate a anului”

În ultimele săptămâni, armata ucraineană a efectuat o serie de atacuri asupra rafinăriilor de petrol și porturilor rusești. Cel mai recent, marți, 2 aprilie, Kievul a lovit cu drone cu rază lungă de acțiune o rafinărie și o fabrică de drone din Tatarstan, la peste 1.200 de kilometri de graniță.

În spatele acestor atacuri se află agenția de spionaj ucraineană, care a pus ochii pe o altă țintă: podul Kerci, lung de aproximativ 19 kilometri, care leagă Crimeea de Rusia.

Oficiali de rang înalt din cadrul serviciului de informații militare ucrainean (GUR) indică faptul că acesta pregătește o a treia tentativă de atac asupra podului, după două încercări anterioare de a-l arunca în aer, susținând că distrugerea acestuia este „inevitabilă”.

Importanța podului Kerci

Pentru Putin, podul a devenit un simbol al anexării ilegale din 2014 și reprezintă o rută-cheie de aprovizionare terestră pentru soldații ruși care luptă în Ucraina.

Pentru Kiev, podul este, în egală măsură, un simbol al anexării ilegale a peninsulei. Distrugerea sa ar consolida campania ucraineană de eliberare a Crimeei și ar ridica moralul pe câmpul de luptă și în afara acestuia, unde forțele Kievului sunt treptat împinse înapoi, notează The Guardian.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Modul în care s-ar desfășura un eventual atac ucrainean este neclar și există îndoieli serioase cu privire la capacitatea GUR de a realiza o operațiune specială împotriva unei ținte atât de bine apărate și evidente.

Rusia a luat măsuri ample pentru a proteja podul, consolidând apărarea antiaeriană și desfășurând o „barjă țintă” ca momeală pentru rachetele ghidate care se apropie.

GUR crede însă că poate scoate din funcțiune podul în curând, mai exact în lunile următoare.

„Vom face acest lucru în prima jumătate a anului 2024”, a declarat un oficial pentru The Guardian, adăugând că Kirilo Budanov, șeful spionajului ucrainean, are deja „majoritatea mijloacelor pentru a realiza acest obiectiv”.

El urma un plan aprobat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a „minimiza” prezența navală a Rusiei în Marea Neagră.

Când a mai fost atacat podul

Podul Kerci a fost lovit și reparat de două ori în ultimul an și jumătate.

Prima dată, podul a fost atacat cu explozibili pe 8 octombrie 2022, iar două secțiuni ale acestuia s-au prăbușit în apă. Atacul a fost efectuat cu un camion-capcană, iar explozia a afectat un tren încărcat cu combustibil, care a luat foc.

More detail on damage to both road and rail bridges linking Crimea to Russia. This is big. pic.twitter.com/BTEbdvNbDG

— Oliver Carroll (@olliecarroll) October 8, 2022

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Apoi, pe 17 iulie 2023, un raid la ora 3.00 dimineața, efectuat de drone maritime ucrainene, a provocat pagube importante la secțiunea rutieră, care este paralelă cu o secțiune feroviară separată folosită de Rusia pentru a transporta tancuri și provizii.

🔴 Chronology of what happened on the Crimean bridge

▪️In the morning, at 4.21, the head of Crimea said that traffic on the facility was stopped due to an incident in the area of ​​the 145th support from the Kuban.

▪️The head of Crimea urged people to choose a land route… pic.twitter.com/fMwarGKglW

— Zlatti71 (@djuric_zlatko) July 17, 2023

Dacă podul ar fi compromis permanent, Moscova ar fi nevoită să transporte provizii militare pe cale rutieră prin sudul Ucrainei ocupate.

Ruta ar trece prin regiunile Herson și Zaporojie, pe care Rusia le-a capturat parțial în primăvara anului 2022. Oficialii ucraineni consideră că acest lucru ar afecta semnificativ capacitatea Kremlinului de a desfășura ofensive într-un moment în care forțele sale terestre avansează.

Oficialii au indicat că armele occidentale ar permite Ucrainei să distrugă podul mai rapid, iar Zelenski a cerut în repetate rânduri Berlinului sistemul său de rachete cu rază lungă de acțiune Taurus.

Cancelarul german Olaf Scholz, a refuzat până acum, argumentând că acest lucru ar echivala cu asumarea de către țara sa a unui rol direct în războiul cu Rusia și cu o escaladare periculoasă.

Urmărește-ne pe Google News