UE a aprobat Directiva privind drepturile de autor în mediul online. Cum va arăta internetul cu filtre
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După trei ani de dezbateri aprinse, Parlamentul European a aprobat mult-discutata şi controversata Directivă privind drepturile de autor în mediul online. Criticii proiectului se tem că era creativităţii tocmai s-a încheiat pe internet. Este una dintre măsurile luate la nivel european care au stârnit cele mai puternice pasiuni. Un eurodeputat a fost chiar ameninţat cu moartea din cauza susţinerii acestor măsuri.
Cuprins:
Din acest moment, România, la fel ca celelalte state membre, are la dispoziţie doi ani pentru a introduce în legislaţia naţională prevederile noii Directive.
Principalele măsuri care vor trebui luate:
- Directiva mută răspunderea de pe individul care distribuie materiale fără drepturi de autor asupra platformelor care le găzduiesc. Ele nu mai sunt considerate simpli intermediari.
- Ea prevede că platformele care oferă conţinut pe internet trebuie să încheie contracte cu cei care deţin drepturile de autor ale unei opere (muzică, film, materiale jurnalistice, etc.) pentru a-i plăti pentru folosirea ei.
- Dacă un astfel de contract nu există, autorii pot cere eliminarea conţinutului lor de pe aceste platforme, iar ele trebuie să se asigure că, până la încheierea unui contract, alte copii ale acelei proprietăţi intelectuale nu sunt urcate.
- Platformele care nu respectă aceste reguli vor fi aspru penalizate.
- Directiva se adresează doar marilor companii (la nivelul Facebook şi Google), nu şi utilizatorilor finali, care pot folosi în continuare aceste opere sub conceptul de "fair use", care include distribuirea în scopuri nepatrimoniale sau pentru parodiere (celebrele meme-uri de pe internet nu vor fi astfel în niciun fel afectate).
- Noile măsuri oferă unele derogări pentru firmele mici, care au mai puţin de cinci milioane de utilizatori unici pe lună, funcţionează de mai puţin de trei ani sau au o cifră de afaceri de sub 10 milioane de euro.
- Aceleaşi platforme sub obligate să plătească drepturi de autor jurnaliştilor dacă le preiau știrile pe site-uri agregatoare (cum se întâmplă în cazul Google News).
Principiul de la care a pornit această Directivă este ca toţi creatorii de conţinut să poată fi plătiţi corect pentru munca lor în mediul online, aşa cum se întâmplă şi în afara lui.
Artiştii ar putea să îşi crească veniturile de 4 de ori
La finalul votului, comisarul european pentru piaţa digitală, Andrus Ansip, i-a dat ca exemplu pe muzicieni. Platformele de streaming au peste 200 de milioane de utilizatori cu abonament la nivel mondial. Ele plătesc 3,9 miliarde de euro în drepturi de autor către muzicieni.
În schimb, membrii care folosesc platformele gratuite, care sunt susţinute de reclame, depăşesc 900 de milioane de persoane la nivel mondial. Sumele care ajung în buzunarul artiştilor de aici sunt de numai 500 de milioane de euro.
Criticii Directivei au însă o altă viziune asupra efectelor. Este vorba despre controversatul articol 13 (devenit 17, în noua variantă a Directivei). Potrivit acestuia, companiile nu doar că trebuie să elimine conţinutul asupra cărora nu au drepturi, dar trebuie să se asigure că el nu se distribuit din nou. Aşa vor apărea filtrele automate, care vor fi cât se poate de restrictive.
Directiva este vagă, spun contestatarii ei, iar companiile se vor asigura că sunt stricte în respectarea ei, pentru a nu fi amendate. Astfel, accesul creatorilor la platforme pentru a-şi distribui munca va fi afectat.
Când filtrele eşuează
Un astfel de sistem este deja integrat de YouTube, pentru a marca orice fel de conţinut care nu respectă drepturile de autor. El însă poate oricând eşua, deşi nu este cel mai restrictiv filtru posibil.
Am văzut un astfel de exemplu chiar zilele trecute, în România, în cazul videoclipului de prezentare turistică a ţării noastre. El a fost blocat pe YouTube, pentru că ar încălca drepturile de autor ale ProTV. În primă instanţă, presupunerea a fost că statul a folosit fără drept imagini ale televiziunii. Însă, filtrul automat pur şi simplu a eşuat, dintr-un motiv care - în acest singur caz - ar putea părea amuzant.
"Clipul respectiv nu conţine imagini Pro TV. Ştirile Pro TV au creat un material care prezenta clipul în cauză, fiind ulterior postat pe canalul de YouTube al Pro TV. Sistemul de amprentare YouTube a blocat automat clipul Ministerului Turismului", a explicat televiziunea.
Când astfel de filtre ar putea dicta tot conţinutul de pe internet accesibil în Uniunea Europeană, un asemenea accident nu mai este amuzant. Iar companiile vor trebui să se asigure că filtrele lor nu eşuează în felul acesta. Efectul poate fi o îngrădire a circulaţiei pe internet a conţinutului original.
"Internetul nu poate fi un spaţiu fără reguli"
Europarlamentarul britanic Sajjad Karim, care a lucrat la acest proiect, a transmis un mesaj către Google şi Facebook, principalele forţe de lobby împotriva Directivei.
"Actualul sistem a creat un dezechilibru fundamental care sapă la temelia creativităţii în UE. Nu pot înţelege asta. Dacă nu aveţi de gând să oferiţi condiţiile potrivite pentru creativitate, atunci vă doborâţi singuri. Nu mai trataţi ceea ce facem noi ca un soi de atac", a spus europarlamentarul.
El a invocat nevoia unor reguli clare pe internet, respectiv ceea ce adversarii proiectului nu vor. În viziunea lor, internetul trebuie să rămână un loc liber. Mai ales că aceste reglementări vor crea falii între diversele zone ale globului. Regulile instituite de către Uniunea Europeană sunt valabile doar în UE. Asta înseamnă că, pentru a putea intra pe piaţa europeană, companiile vor trebui să respective Directiva.
Dar, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul GDPR, există riscul ca unele companii să nu respecte aceste reguli, preferând să iasă de pe piaţa europeană. Când Spania a încercat să aplice o măsură similiară articolului 11 pe plan naţional (cel care impunea taxarea folosirii ştirilor pe site-uri agregatoare), Google a închis serviciul News în acea ţară.
Cum va ajunge să fie aplicată în fiecare ţară această Directivă, vom vedea în următorii doi ani. Timp suficient pentru ca orice neclaritate să fie rezolvată, spun cei din Parlamentul European care au votat marţi propunerea.
Foto: 123rf.com
