Parlamentul European a adoptat marți, după negocieri intense şi ani de lobby în valoare de miliarde de euro, acordul provizoriu la care s-a ajuns în februarie asupra noilor reguli privind drepturile de autor pe internet, care oferă posibilitatea editorilor de presă de a negocia drepturile de autor cu platforme de Internet precum YouTube și cu agregatori de știri precum Google sau Facebook.UPDATE 15:25: Europarlamentarii au dat votul final pentru directiva privind drepturile de autor pe Internet, un pachet legislativ controversat. Parlamentul European a adoptat proiectul legislativ cu 348 de voturi pentru și 274 împotrivă. Unii dintre eurodeputați au propus abrogarea articolului 13 privind „filtrul de încărcare („upload filter”), însă inițiativa a fost respinsă.
Directiva privind drepturile de autor urmează să fie transmisă statelor membre ale Uniunii Europene care vor avea la dispoziție doi ani pentru a o transpune în legislația națională, potrivit Politico.
Europarlamentarul Julia Reda, din cadrul Partidului Piraților din Germania, s-a numărat printre contestatarii acordului și susține că aceasta este „o zi neagră pentru libertatea Internetului”, notează The Verge.
În schimb, Andrus Ansip, vicepreședintele Comisiei Europene, a declarat că directiva reprezintă „un pas înainte” prin care va fi unificată piața digitală din Europa și care va proteja „creativitatea” pe Internet.
Directiva nu introduce reguli noi privind drepturile de autor, însă creează reglementări stricte pentru cum copyright-ul va putea fi respectat.
Oponenţii acestei Directive spun că noile filtrele echivalează cu o "apocalipsă" – nimic nu va mai fi la fel pe internet după ce Uniunea Europeană introduce aceste reguli.
Dacă eşti un creator de conţinut, adică dacă eşti deţinătorul unor drepturi de autor, pe legislaţia în vigoare poţi cere ca opera ta să fie eliminată de pe o platformă, însă cei care deţin platforma nu sunt răspunzători pentru încălcarea drepturilor tale. Sunt pur şi simplu intermediari. Este ceea ce vedem acum pe YouTube, unde unele videoclipuri sunt şterse la solicitarea creatorilor.
Noua Directivă pune însă răspunderea direct pe aceste platforme. Ele trebuie să încheie contracte cu orice deţinător de drepturi de autor, iar în absenţa lor trebuie să elimine de pe site opera, precum şi să blocheze activ orice încercare viitoare de a o publica.
Criticii spun că sarcina este titanică, inclusiv pentru firme precum Google şi Facebook – vor fi ei, versus toţi deţinătorii de drepturi de autor din lume.
Aceste reglementări vor permite, teoretic, ca artiştii, jurnaliştii şi alţi creatori de conţinut să fie remuneraţi mai bine de pe urma muncii lor. Înseamnă şi că un text sau un clip nu va mai putea fi luat pur şi simplu şi folosit pe un site agregator, iar doar acesta din urmă să profite de pe urma reclamelor şi a traficului. Este ceea ce se întâmplă astăzi cu multe site-uri care doar preiau ştiri şi articole din alte surse.
Promisiunea UE este că utilizatorul final nu va fi afectat. El va putea în continuare să folosească opere care au drepturi de autor sub conceptul de "fair use".
Cei care se opun proiectului avertizează că efectele vor fi indirecte însă: mai puţin conţinut va fi disponibil, pentru că marile firme vor dori să evite amenzile uriaşe şi vor aplica Directiva în cel mai strict sens al ei. Iar, dacă eşti un artist la început de drum, şansele ca opera ta să ajungă la oameni vor scădea simţitor.
În plus, încercarea de a bloca activ, prin filtre, distribuirea de conţinut cu copyright va afecta chiar şi utilizarea "faire use", pentru că nu va putea fi făcută o diferenţă între utilizarea corectă şi cea care afectează drepturile de autor. Internetul va fi cenzurat, spun criticii.
Este adevărat însă că majoritatea criticilor sunt acele mari firme care trebuie acum să respecte noile reguli. Este posibil ca adevăratele efecte, benefice sau nu, să nu fie evidente decât după intrarea în vigoare a Directivei.
Uniunea Europeană susţine că marile platforme se îmbogăţesc de pe urma conţinutului generat de artişti şi de jurnalişti, apoi la rândul lor evită să plătească taxe.
La începutul acestui an s-a arătat că Google a mutat 23 de miliarde de euro într-un paradis fiscal din Bermude, pentru a evita taxarea în afara SUA.
În România, Google a declarat venituri de 19 de milioane de lei, echivalentul a 4,2 milioane de euro. Agențiile de publicitate estimează însă că veniturile colosului undeva la 50 de milioane de euro, dar surse din piața media susțin că „ele sunt cel puțin 100 de milioane de euro pe an”.
Dacă Parlamentul European adoptă Directiva, ea mai trebuie să treacă şi prin Consiliul UE, apoi statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru a introduce măsurile în legislaţia naţională.