UE se confruntă cu o creștere a solicitărilor de azil, multe de la cetățeni din „state sigure”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Uniunea Europeană devine din ce în ce mai îngrijorată de numărul tot mai mare de cereri depuse de solicitanții de azil care, în principiu, nu sunt eligibili pentru protecție internațională, cum ar fi cetățenii din India, Bangladesh, Maroc, Egipt și Peru, relatează Euronews.
Comisia Europeană estimează că numărul cererilor de azil a ajuns la 924.000 la sfârșitul anului 2022 – cel mai ridicat nivel din 2016 – în timp ce trecerile ilegale ale frontierei s-au triplat de la an la an, la 330.000.
În special, cererile de azil au inclus cetățeni din țări considerate candidați oficiali pentru a adera la bloc, precum Turcia, Albania, Macedonia de Nord și Republica Moldova.
Aceste preocupări au fost exprimate în timpul unei reuniuni informale de două zile a miniștrilor de interne, care a avut loc la Stockholm săptămâna aceasta.
„Avem de trei ori mai multe cereri de azil decât sosiri ilegale și acestea supraîncarcă capacitățile de primire”, a declarat joi Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne. „Multe dintre acestea nu au nevoie de protecție internațională”.
Johansson a spus că peste 60% dintre aceste cereri se vor încheia cu o decizie „negativă”, adică o respingere a azilului și un ordin de părăsire a teritoriului UE.
Aproximativ 850.000 de cereri, inclusiv cereri inițiale și contestații, sunt încă în așteptarea unei decizii finale.
UE se luptă să trimită solicitanții neeligibili înapoi în țările lor de tranzit sau de origine, cu o rată de returnare de 21% dintre toți migranții ilegali înregistrați în 2022. Miniștrii de interne doresc să crească această rată cât mai curând posibil și iau în considerare modalități de a folosi pe deplin articolul 25a din Codul vizelor al UE, care poate aplica măsuri restrictive asupra țărilor din afara UE care refuză să coopereze în privința readmisiilor.
Numai în noiembrie au fost depuse 105.970 de cereri de azil în UE, Norvegia și Elveția, conform cifrelor furnizate de Agenția pentru Azil a Uniunii Europene (EUAA). Sirienii au constituit cel mai mare grup, cu 17.739 de cereri, urmați de afgani (14.877), turci (8.342), columbieni (4.884) și venezueleni (4.350).
Solicitările cetăţenilor din Turcia, Bangladesh, Maroc, Georgia, Egipt, Republica Democrată Congo şi Peru au ajuns la niveluri record în noiembrie, a spus agenţia.
Cei peste patru milioane de refugiați ucraineni care au fugit de război au trecut printr-o procedură separată, accelerată, cunoscută sub numele de Directiva de protecție temporară, și nu sunt incluși în bilanțul final.
Conform dreptului internațional, azilul ar trebui să fie acordat persoanelor care fug de persecuție sau vătămări grave în țara lor de origine, cum ar fi violența sexuală, tortura, discriminarea și tratamentele inumane.
Dar statele membre UE au dreptul să respingă o cerere de azil dacă determină că persoana provine dintr-o așa-numită „țară de origine sigură” în care principiile democratice, statul de drept și drepturile omului sunt suficient garantate pentru a preveni pedepse disproporționate.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
