Unde se află România cu construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și cât de sigure sunt cele 7 miliarde de dolari promise de SUA
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Anunțul recent privind construirea de către România a unei centrale cu minireactoare nucleare americane a readus în atenție o altă promisiune a SUA, aceea de a acorda României un credit de 7 miliarde de dolari pentru realizarea Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și a altor proiecte comune. Libertatea a investigat care este situația și cât de disponibile sunt, de fapt, sumele anunțate.
Cuprins:
- Inaugurare în zece ani
- Cum s-a ajuns aici
- Ce au anunțat americanii
- De la europeni la chinezi și apoi la americani
- Finanțarea vine în funcție de proiecte
- Cele trei etape
- Modernizarea Unității 1, terminată după 2028
- „Linie de acțiune comună”
- Ionuț Purica: „Și la bancă dacă iei o mie de euro îți cere documente”
- Risc mic să nu primim banii
- Ce înseamnă „produse și servicii de origine americană”
Creditul de 7 miliarde de dolari anunțat anul trecut de către Exim US, banca de export-import a Statelor Unite, este în acest moment doar la stadiul de intenție. Pentru ca banii să fie cu adevărat disponibili, România trebuie să prezinte proiecte energetice concrete, care urmează să fie analizate de instituția financiară americană, arată informațiile Libertatea. Abia după evaluarea proiectelor, banca va putea da undă verde.
<strong>Din acești bani ar urma să fie construite Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, care ar urma să producă 18-20% din necesarul de energie al României. </strong>
În acest moment, Nuclearelectrica, compania care va realiza cele două unități, se află în etapa preplanificării și în maximum 2 ani vom putea ști cât costă exact construirea celor două unități.
Inaugurare în zece ani
În cazul în care totul merge bine și nu vor exista întârzieri, Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă vor putea fi inaugurate abia peste 10 ani.
Cu toate acestea, simplul fapt că există un acord de finanțare înseamnă mult, spun experții. Aceștia arată că investițiile în domeniul nuclear necesită mult timp și singurul mod în care România poate pierde finanțarea este dacă întârzie anumite activități.
Cum s-a ajuns aici
- În data de 9 octombrie 2020 a fost semnat la Washington un acord interguvernamental România-SUA pentru construirea de noi unități nucleare în România și pentru extinderea duratei de viață a Unității 1 de la Cernavodă.
- Simultan, Exim US, echivalentul american al Eximbank, a semnat un memorandum de înțelegere cu Ministerul Energiei. În cadrul acestuia, s-a stabilit că Exim și România vor explora și identifica proiecte potențiale pentru finanțare, în special în energie și infrastructură, în valoare de până la 7 miliarde de dolari.
- În comunicatul oficial, Kimberly A. Reed, președinta Exim US, este citată spunând că vor fi identificate proiecte ce vor folosi „produse și servicii de origine americană”.
- Virgil Popescu, ministrul energiei, declara în comunicatul oficial al Exim US că este vorba de proiecte de energie nucleară, gaz natural lichefiat, dar și proiecte de infrastructură, precum drumuri, căi ferate și stații de bunkering (aprovizionarea navelor oceanice cu combustibil – n.r.).
- Într-un comunicat al Ministerului Energiei, oficialul spunea atunci că acordul „permite să avem tehnologie și expertiză americană atât pentru Reactoarele 3 și 4, cât și pentru retehnologizarea Unității 1”.
- Adrian Zuckerman, ambasadorul SUA în România, a spus, la rândul său, că „acest pachet financiar este cel mai mare primit vreodată de România și este indicativ pentru încrederea pe care Statele Unite o au în partenerul și aliatul lor de mult timp”.
- Într-un discurs din data de 8 decembrie 2020, prezentat pe site-ul ambasadei americane, acesta a afirmat că banii de la Exim US vor fi folosiți pentru reactoare.
Ce au anunțat americanii
„Cernavodă a fost vreme îndelungată o sursă de energie stabilă, sigură și curată pentru România. Cu ajutorul financiar al Exim de 7 miliarde de dolari pentru construcția Reactoarelor 3 și 4 și pentru modernizarea Reactorului 1, calea României către securitatea nucleară este clară”, a declarat, la scurt timp după semnarea acordului, ambasadorul Adrian Zuckerman.
„Finanțarea Exim va ajuta la garantarea securității naționale a României pentru decenii. Niciun alt proiect de infrastructură din România nu are un profil mai mare sau este mai important pentru viitorul României. Finanțarea Exim va facilita o soluție americană de nădejde și sigură pentru nevoile energetice ale României și va asigura partenerii României în acest sector crucial că sunt dedicați pentru apărarea României și că pot fi de încredere”, a mai spus Zuckerman.
Nu doar ambasadorul SUA s-a referit la finanțare ca fiind deja acordată, ci și Ionuț Purica, fost președinte al Agenției Nucleare, într-un articol recent din Libertatea.
De la europeni la chinezi și apoi la americani
Compania de stat Nuclearelectrica operează centrala nucleară de la Cernavodă, producând 18% din necesarul național de electricitate cu două reactoare. Tot aceasta urmează să realizeze și Reactoarele 3 și 4, prin intermediul societății de proiect EnergoNuclear.
Cele două unități ar urma să producă încă 18-20% din necesarul național de electricitate.
Inițial, în anul 2008, proiectul urma să fie realizat împreună cu grupuri occidentale, respectiv RWE, Engie, Enel, CEZ, ArcelorMittal și Iberdrola. Majoritatea acestora au abandonat proiectul în 2011.
În 2014 a apărut un alt partener: grupul chinez China General Nuclear Power (CGN), însă acesta a fost din start controversat din cauză că asiaticii solicitau subvenții masive. Acest acord a fost rupt de statul român în 2020, după ce Statele Unite au solicitat aliaților să boicoteze o serie de companii din China, acuzate de spionaj industrial. CGN figura pe „lista neagră” a SUA.
Finanțarea vine în funcție de proiecte
La solicitarea Libertatea, Nuclearelectrica spune că fiecare proiect ce urmează să fie finanțat din cele 7 miliarde de dolari va fi analizat și abia în funcție de acest lucru se va decide oficial cum se va face finanțarea și cum va fi implementat concret.
Modul concret de realizare a acestor proiecte (printre care și cele nucleare), companiile implicate în fiecare dintre aceste proiecte, strategia concretă de dezvoltare, precum și structura de finanțare urmează să fie stabilite pentru fiecare proiect în parte în urma unor evaluări complexe de tip «due diligence» care includ domeniile tehnic şi securitate nucleară, mediu şi juridic.Nuclearelectrica:
Evaluările „due diligence” presupun analize aprofundate care se fac înainte de a fi semnate contracte complexe. Acestea includ analiza performanțelor financiare, evoluțiile recente și orice alt aspect care ar putea avea un impact material.
Cele trei etape
Nuclearelectrica spune că există trei etape până când vom vedea construite Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, în conformitate cu strategia adoptată în trimestrul al doilea din acest an.
- În etapa pregătitoare va fi capitalizată compania EnergoNuclear și se vor actualiza documentațiile necesare realizării celor două unități. Durata este de 18-24 de luni.
- Etapa a doua presupune lucrări preliminare, analiza costurilor, dar și obținerea autorizației de securitate nucleară și depunerea documentelor necesare la Comisia Europeană. La finalul acestei etape se va analiza fezabilitatea proiectului pe baza noilor indicatori tehnico-economici. Durata: 18-24 de luni.
- Construcția efectivă va dura între 69 și 78 de luni.
Conform strategiei de dezvoltare a proiectului, se estimează că proiectul va intra în exploatare comercială în 2030, respectiv 2031.Nuclearelectrica:
Anterior, estimările arătau că realizarea celor două unități ar costa 6,5 miliarde de euro.
Acționarii Nuclearelectrica au adoptat în acest an o hotărâre prin care stabilesc drept condiție prealabilă pentru realizarea proiectului semnarea unui acord între companie și statul român prin care să se stabilească responsabilităţile părţilor cu privire la asigurarea finanţării, adoptarea mecanismelor de sprijin, asigurarea condiţiilor de infrastructură pentru finalizare şi exploatare.
<strong>Compania de stat va construi însă până atunci o centrală pe bază de minireactoare, realizată împreună cu compania americană NuScale, conform declarațiilor oficiale.</strong>
Modernizarea Unității 1, terminată după 2028
Modernizarea Reactorului 1 este un proces demarat încă din 2017, aflat aproape de finalul primei etape, respectiv identificarea activităților necesare. În primul trimestru din 2022 va fi terminat și aprobat studiul de fezabilitate.
Etapa a doua cuprinde asigurarea resurselor financiare necesare și pregătirea execuției.
Faza a treia constă în oprirea reactorului, derularea efectivă a lucrărilor și repunerea sa în funcțiune pentru încă 30 de ani. Aceasta este prevăzută a avea loc după anul 2028.
Reactorul 1 a fost dat în folosință în anul 1996, iar Reactorul 2 în anul 2007. România folosește tehnologia canadiană CANDU, care presupune folosirea de uraniu natural și apă grea.
„Linie de acțiune comună”
Ministerul Energiei recunoaște la rândul său, într-un răspuns pentru Libertatea, că finanțarea de la Exim US va veni doar după analiza proiectelor.
„Exim US și-a exprimat, în luna octombrie 2020, (…) interesul de a finanța o serie de proiecte majore de investiții din România în sumă totală de 7 miliarde de dolari, proiecte care includ și proiectul Unităților 3 si 4 de la Cernavodă. Finanțarea va fi acordată pe baza analizei fiecărui proiect”, spune instituția.
Aceasta mai spune că un memorandum de înțelegere „exprimă o convergență a voinței părților, indicând o linie de acțiune comună intenționată”.
Ministerul Energiei mai spune că își menține „deplina încredere” în Exim US.
Ionuț Purica: „Și la bancă dacă iei o mie de euro îți cere documente”
Contactat de Libertatea, Ionuț Purica, fost președinte al Agenției Nucleare, a declarat că „atunci când spui că cineva îți dă un credit înseamnă că este o procedură care urmează”.
Eu am 5 ani de Banca Mondială. Când o instituție internațională zice că îți dă un credit înseamnă că urmează să se deruleze o procedură, sunt o serie de etape. La urma urmei, sunt 7 miliarde de dolari. Și la bancă dacă iei o mie de euro îți cere o serie de documente. Dacă ar fi o minciună, de ce a mai creat Nuclearelectrica o companie numită EnergoNuclear care să facă Reactoarele 3 și 4? Și aia e falsă?Ionuț Purica, fost președinte al Agenției Nucleare:
Acesta mai precizează că finanțarea americană „nu înseamnă că vine cu un tren de bani cu 7-8 miliarde de dolari” și că banii se vor acorda cel mai probabil în tranșe, în funcție de progres.
Risc mic să nu primim banii
Întrebat dacă există riscul ca România să nu primească banii, Purica spune că este „puțin probabil” și că totul depinde doar de partea română.
Riscul să nu ne dea banii deloc după ce s-au semnat atâtea documente este puțin probabil. Depinde doar de noi. Dacă se întârzie diverse activități legate de proiect, doar atunci nu se vor putea da banii.Ionuț Purica, fost președinte al Agenției Nucleare:
Acesta mai spune că investițiile în proiecte mari, și mai ales cele din domeniul nuclear, durează mult.
Purica a dat ca exemplu faptul că România a demarat cercetarea nucleară în 1957, prin punerea în funcțiune la Măgurele a unui reactor sovietic de cercetare, însă primul reactor comercial a fost dat în funcțiune la Cernavodă abia în 1996, aproape 40 de ani mai târziu.
Ce înseamnă „produse și servicii de origine americană”
Întrebat despre formularea din comunicatul oficial, care menționează „produse și servicii de origine americană”, Purica spune că este cel mai probabil vorba de America de Nord.
Acesta mai spune că, la nivel teoretic, este posibil ca România să fie obligată să folosească firme americane prin condițiile impuse la finanțare, dar crede că partea română va realiza o licitație.
„În mod normal trebuie să se facă o licitație sau o analiză de oferte pentru construcția reactoarelor. Poate fi un contract pentru partea nucleară și altul pentru partea clasică a centralei sau un singur contract cu două componente. Partea nucleară nu o pot face decât canadienii, AECL, actualmente Lavalin. Turbina poate fi de la General Electric, deoarece la Reactoarele 1 și 2 avem deja turbine de la ei”, a punctat Purica.
De asemenea, grupul american Babcock & Wilcox a furnizat generatoarele de abur la primele două unități, mai spune fostul șef al Agenției Nucleare.
Acesta a mai precizat că în domeniul nuclear sunt condiții foarte restrictive de calitate și competență și nu poate livra componente orice firmă.
Purica spune că EnergoNuclear, compania de proiect, va putea controla achizițiile, astfel încât lucrările să aibă loc fără probleme. „Iar faptul că creditul este american înseamnă că acesta va fi urmărit și din punct de vedere al faptelor necomerciale”, conchide Purica.
Acesta se referă la faptul că agențiile americane investighează, atunci când este cazul, faptele de corupție realizate de companii americane, chiar dacă faptele au loc pe teritoriul altor țări.
