Vara ar putea dura opt luni pe an în Europa, avertizează cercetătorii. Modelele de căldură de astăzi le imită pe cele de acum 6.000 de ani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Încălzirea accelerată a Arcticii ar putea prelungi sezonul cald din Europa până la opt luni, arată un nou studiu, care indică o amplificare majoră a valurilor de căldură în deceniile următoare, relatează Euronews.
Cuprins:
Sezoanele estivale, tot mai lungi și fierbinți
Verile europene au devenit tot mai lungi și mai fierbinți. Totuși, a existat „o incertitudine ridicată” cu privire la modul sau motivul exact pentru care se întâmplă acest lucru, spune dr. Celia Martin-Puertas, cercetător principal în cadrul Departamentului de Geografie de la Royal Holloway.
Noi cercetări arată că modelele actuale de căldură le imită cele de acum 6.000 de ani și ar putea fi un semn al și mai multor zile caniculare în viitor.
Noroiul, imaginea schimbării anotimpurilor
Pentru studiul care a fost publicat în Nature Communications, Martin-Puertas și echipa sa s-au concentrat pe o arhivă importantă a istoriei climatice: noroiul. Sedimentele găsite pe fundul lacurilor europene oferă o imagine a modului în care s-au schimbat anotimpurile în ultimii 10.000 de ani.
Cercetătorii au evaluat „gradientul latitudinal de temperatură”, adică diferența de temperatură dintre Arctica și Ecuator. Acest gradient este cel care ghidează vremea din Europa, controlând vânturile care vin din Oceanul Atlantic spre continent. Pe măsură ce Arctica se încălzește, diferența dintre temperaturile Arcticii și cele ale ecuatorului scade.
În consecință, curenții de aer încetinesc, amplificând și prelungind tiparele meteorologice specifice verii, precum valurile de căldură. Anotimpul de vară în sine s-ar prelungi.
Potrivit studiului, pentru fiecare scădere cu 1 grad Celsius a gradientului de temperatură, sezonul de vară s-ar prelungi cu aproximativ șase zile.
Dacă încălzirea continuă în ritmul actual, Europa ar putea avea cu până la 42 de zile în plus de vară până în 2100. Mai mult decât atât, în contextul actualei încălziri accelerate a Arcticii, Europa ar putea experimenta opt luni de vreme specifică verii până la sfârșitul secolului.
Aceste condiții oglindesc situația din urmă cu 6.000 de ani, când sezonul cald în Europa dura aproape 200 de zile.
Emisiile de gaze cu efect de seră accelerează
Deși gradientul de temperatură a existat întotdeauna, emisiile de gaze cu efect de seră accelerează încălzirea Arcticii. Această zonă se încălzește în prezent de până la patru ori mai repede decât media globală.
„Descoperirile noastre arată că acesta nu este doar un fenomen modern; este o caracteristică recurentă a sistemului climatic al Pământului”, spune dr. Laura Boyall, autoare a studiului și fostă cercetătoare doctorandă în cadrul Departamentului de Geografie de la Royal Holloway.
„Dar ceea ce este diferit acum este viteza, cauza și intensitatea schimbării,” avertizează cercetătorii. De asemenea, spun aceștia, și alți factori contribuie la modificarea tiparelor verii, precum buclele de feedback pozitive și negative generate de activitatea umană.
Continentul care se încălzește cel mai rapid din lume
Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid din lume. Orașele sunt în mod special afectate de încălzirea globală din cauza fenomenului de „insulă de căldură urbană”, în care clădirile și suprafețele asfaltate absorb și rețin căldura.
O analiză publicată în această vară de Climate Resilience for All a examinat datele de temperatură din 85 de orașe la nivel global, din perioada 2019–2023.
S-a constatat că „sezoanele de căldură” nu mai apar doar în lunile de vară. Atena, Grecia, a avut un sezon de căldură deosebit de lung: temperaturile ridicate au persistat de la jumătatea lunii mai până la începutul lunii octombrie. Tirana, Albania, a înregistrat, de asemenea, 143 de zile de căldură extremă.
Lisabona (Portugalia) și Madrid (Spania) au avut sezoane lungi de căldură cu 136 de zile, respectiv 119 zile. Cercetări anterioare au arătat, de asemenea, că anul trecut schimbările climatice provocate de om au adăugat în medie o lună de căldură extremă pentru aproximativ jumătate din populația lumii.
