VIDEO. O provocare pentru o echipă formată din bărbați! Românii au realizat vesta antiglonț cu forme, pentru femeile din armată
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Românii au realizat vesta antiglonț care să fie pe dimensiunile femeilor din armată. Până acum foloseau veste unisex, care erau prea mari și le creau disconfort.
Viorica Patriche este maistru militar. Sub uniformă se ascunde o femeie mărunțică, dar hotărâtă. „Am ales armata pentru că sunt o persoană energică. Dar este un loc de muncă normal”, spune cu convingere tânăra care a fost și modelul pentru vesta antiglonț pentru femei. Nu a defilat ca pe podiumul de modă, că nu e vorba neapărat de cum arată echipamentul, ci de cum te simți în el. „Este mult mai confortabilă, se mulează pe corp, îți oferă lejeritate în mișcare, e mai ok”, o descrie femeia militar.
Este pentru prima data când vestele unisex pe care le folosesc în misiuni soldații capătă forme feminine. Mai exact, cupe. Și asta a fost o provocare pentru echipa de la Centrul de Cercetare științifică pentru apărare și Ecologie (CBRN), formată din bărbați. „La un moment dat, ne invidiau colegii, că am adus pentru testări studente de la Academia Militară”, glumește Claudiu Lăzăroaie, locțiitorul științific al Centrului.
Așa că au apelat la cei care se pricepeau la croieli, pliuri și materiale, adică la Institutul de Textile și Pielărie, care au desenat formele perfecte. „Am început să facem pachetele balistice, să recroim produsul astfel încât să se potrivească anatomiei feminine. Marea provocare a fost exact formarea cupelor, dar se pot rezolva prin pliuri, prin pense, prin abordări de croială inovativă se pot rezolva și aceste cupe. Ca dovadă acest produs. Nu ne-am gândit doar la personalul din Ministerul Apărării Naționale, ne-am gândit că sunt luptătoare și în cadrul SRI, și în cadrul SPP, și în cadrul Jandarmeriei, de exemplu”, mai explică Claudiu Lăzăroaie.
Vesta antiglonț și materiale antibombă
Toată lumea se dă în spate. Un trăgător ia un pistol de 9 mm și trage de două ori la ținta îmbrăcată în vesta antiglonț. Toți se uită aproape fără să respire. Cercetătorul Ciprian Său arată cum vesta e aproape neatinsă. „44 de milimetri standard și noi avem 10 milimetri, 25% din standard. Eu zic că mai bine de atâta… Fără amprentă nu există”, explică acesta.
În afara vestelor, cercetătorii CBRN au mai realizat și materiale polimerice care aplicate pe echipamente le protejează de substanțe chimice periculoase și de gloanțe, dar și niște plăci de protecție împotriva bombelor. Invenții care se pot dovedi mai necesare ca oricând, mai ales în contextul atâtor atentate.
”Aceste plăci sunt destinate reducerii materialelor explozive, reduc valoarea presiunii undei de șoc, cât și rețin schijele care pot proveni de la aceste dispozitive. Plus, asigură și protecția la incendiu. Asigură protecția atât pe vehicule, pe pereții clădirilor, pot fi utilizate ca și panouri despărțitoare, în aeroporturi sau în gări”, explică Simona Sandu, șefa Departamentului Echipamente Protecție Balistică.
În România, 3500 de femei lucrează în armată ca luptătoare. Până acum, 30 de românce au fost și în teatrele de operațiuni din Balcani și Afganistan. Și faptul că se dezvoltă echipamentele dedicate lor e o dovadă în plus a deschiderii armatei față de doamne. Doar că n-a fost întotdeauna așa. În SUA, abia anul trecut a fost ridicată interdicția cu privire la femeile care să poată conduce operațiuni militare în război.
