Xi Jinping a primit al treilea mandat de președinte al Chinei, printr-un vot formal, în unanimitate

În China, titlul de președinte este, în mare măsură, ceremonial. Puterea reală rezidă în funcțiile de șef al partidului și al armatei, roluri-cheie în care Xi a fost reales la congresul Partidului Comunist din octombrie anul trecut.

Realegerea sa în funcția de șef al statului, pentru care era unic candidat, a fost votată în unanimitate, cu 2.952 de voturi, completând oficial tranziția lui Xi într-un al doilea deceniu la putere.

De altfel, deși evenimentul a fost o formalitate, parlamentarii din Marea Sală a Poporului din Beijing au primit cu ovații realegerea liderului chinez.

Li Qiang, unul dintre cei mai de încredere protejați ai lui Xi, este de așteptat să fie ales premier al Chinei, sâmbătă.

Vineri, Congresul Național al Poporului (NPC) a numit și alți lideri de stat, printre care Zhao Leji ca șef al organismului și Han Zheng, vicepreședinte.

În timp ce Xi și-a asigurat o stăpânire fermă asupra puterii, el se confruntă cu o multitudine de provocări atât în ​​țară, cât și în străinătate.

Ultimele luni au fost complicate pentru Xi Jinping, cu mari manifestaţii la sfârşitul lui noiembrie împotriva politicii sale „zero COVID” şi un val major de decese care a urmat abandonării acestei strategii sanitare în decembrie.

Economia chineză se luptă să-și revină după trei ani de restricții pandemice aspre, încrederea investitorilor este în scădere și o criză demografică se profilează, deoarece țara a înregistrat prima scădere a populației în șase decenii.

China se confruntă, de asemenea, cu o serie de presiuni din partea Washingtonului și a altor capitale occidentale, pe măsură ce relațiile s-au răcit în ultimii ani din cauza încălcărilor drepturilor omului, cursei înarmării sau a parteneriatul cu Rusia, după invazia Moscovei în Ucraina.

Foto: EPA

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE