Xi îl susține pe Putin în conflictul cu Occidentul, dar ezită pe tema unui acord mult dorit de Rusia. Întâlnirea „a arătat cine e șeful”, spun analiștii

Mulți comentatori au observat că vizita lui Xi Jinping la Moscova, prima de la debutul invaziei lui Vladimir Putin în Ucraina, a marcat un câștig politic pentru ambii lideri.

Liderul Chinei a văzut o oportunitate de a-și consolida imaginea de om de stat de importanță globală, după ce a ajutat la medierea unui acord între Arabia Saudită și Iran, în timp ce Putin a arătat că nu este izolat și că, dimpotrivă, are sprijinul unuia dintre cei mai puternici lideri din lume.

Cei doi au oferit astfel un răspuns SUA, cu care au o relație mai mult decât rece.

Dincolo de asta, întâlnirea a culminat cu semnarea mai multor acorduri care au consolidat cooperarea în domenii diverse, de la comerț și tehnologie până la propaganda de stat, potrivit unei liste a Kremlinului.

În general, declarația centrală a liderilor s-a axat pe modul în care cele două țări își vor „aprofunda” relația, scrie CNN.

Cu toate acestea, scrie Bloomberg, lipsa progreselor în ceea ce privește un acord energetic major – sau a unor detalii mai clare privind alte domenii de cooperare economică – a sugerat că Beijingul ezită să se arate prea apropiată față de Moscova.

Xi, speculează comentatorii, vrea să păstreze Rusia alături de China, dar ar prefera să evite o situație în care ar risca sancțiuni economice mai severe din partea Occidentului.

Xi caută un echilibru

Declarațiile comune emise după discuții au conținut multe dintre principiile pe care China le-a reiterat în disputele sale cu SUA.

Xi și Putin au promis spre exemplu să prevină „revoluțiile de culoare”, au cerut o anchetă privind explozia gazoductului Nord Stream, au cerut NATO să respecte „diversitatea civilizațiilor” și și-au exprimat îngrijorarea cu privire la planurile SUA și ale Regatului Unit de a coopera cu Australia în proiectul submarinelor cu propulsie nucleară.

Însă chiar și principala declarație comună de la finalul vizitei – care a clarificat că Rusia și China „nu formează genul de alianță politico-militară din timpul Războiului Rece” – a trasat o limită mai explicită a relației bilaterale, prin comparație cu anunțul de acum cu un an care semnala o prietenie „fără limite”.

„Planul lui Xi este de a găsi un echilibru: China vrea ca Rusia să supraviețuiască, dar nu vrea să fie văzută ca sprijinind complet Rusia”, a explicat pentru Bloomberg Dongshu Liu, profesor specializat în politica chineză la City University of Hong Kong.

„Problema este că atunci când războiul va continua, dacă Rusia va fi și mai dezavantajată și va avea nevoie de sprijin economic și militar din partea Chinei pentru a supraviețui, ce va face China? China va trebui să facă o alegere mai mare atunci”, a spus acesta.

Asimetria relației

Asimetria crescândă în relația economică a fost evidentă în declarațiile privind energia, subliniază Bloomberg. Putin a promis să livreze Chinei cel puțin 98 de miliarde de metri cubi de gaz pe an până în 2030. Deși această cantitate este de peste șase ori mai mare decât cea pe care a vândut-o Chinei anul trecut, este încă mult sub ceea ce Rusia a livrat Europei la apogeul său.

Dar Xi nu i-a dat lui Putin un acord explicit și nici măcar o sugestie privind un progres minim în ceea ce privește gazoductul Power of Siberia 2, o legătură crucială pentru Rusia care vrea să își reorienteze infrastructura spr est.

Putin a declarat după discuții că noua conductă, care ar urma să ajungă în China prin Mongolia, a fost discutată și că „aproape toți” parametrii unui acord au fost conveniți. Însă declarațiile comune au fost mult mai puțin explicite.

În timp ce această conductă ar putea furniza Chinei o alternativă mai ieftină la gazul natural lichefiat, guvernul lui Xi rămâne concentrat pe asigurarea diversității aprovizionării și vrea, în esență, să nu repete eroarea europeană a unei dependențe excesive față de Rusia.

În acest moment există o mulțime de țări care caută să vândă gaze, inclusiv SUA, Qatar, Australia și Turkmenistan, potrivit lui Batt Odgerel, analist senior de cercetare la Energy Policy Research Foundation, Inc.

„Cu excepția cazului în care Rusia face o ofertă extrem de atrăgătoare, China poate aștepta cât de mult dorește. Gazele suplimentare din Rusia nu sunt necesare, mai ales după recesiunea economică indusă de lockdown”, a spus acesta pentru Bloomberg.

Puține șanse de pace în Ucraina

În vreme ce Xi și-a exprimat sprijinul pentru Rusia, rămâne de văzut cum va continua acest echilibru complicat, pe tema războiului din Ucraina.

În următoarea perioadă, Xi ar putea avea o discuție cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski – prima de la debutul invaziei – pentru a-și promova planul vag de încetare a focului, care a fost deja respins de SUA și aliații săi.

Rusia a semnalat deja că aprobă cel puțin parțial propunerile lui Xi.

„Multe dintre prevederile planului de pace propus de China sunt în concordanță cu abordările rusești și ar putea fi folosite ca bază pentru o rezoluție atunci când Kievul și Occidentul vor fi pregătiți”, a declarat marți Putin în cele mai detaliate comentarii de până acum cu privire la acest proiect.

Dar propunerea a fost deja respinsă atât în Occident, cât și la Kiev, deoarece nu include nicio dispoziție cu privire la retragerea trupelor Rusiei de pe teritoriul ucrainean.

Marți, Zelenski a declarat că o încetare a focului ar „îngheța pur și simplu” conflictul, dând timp Rusiei să „se pregătească și să revină din nou cu singura lor dorință, dorința liderului lor – aceea de a ne ocupa țara”.

„Xi se simte ca și cum el este șeful”

Dincolo de acordurile semnate, pe tot parcursul vizitei a fost evidentă inegalitatea parteneriatului dintre Putin și Xi, scrie The Guardian.

Din momentul în care Xi a aterizat luni la Moscova, a fost clar că vizita lui a avut o importanță uriașă pentru Kremlin.

În drumul spre hotelul de cinci stele Soluxe Hotel, deținut de oameni de afaceri chinezi, Xi a trecut pe lângă o serie de panouri publicitare uriașe dedicate vizitei sale. Hotelul Soluxe este amplasat lângă un parc cu copaci și plante provenite din China, în timp ce camerele sale sunt proiectate pe baza „principiilor feng shui”, s-a lăudat cu mândrie presa de stat rusă.

Mesajele lui Putin au fost și ele admirative și laudative. Putin a salutat spre exemplu „saltul colosal înainte” al Chinei sub conducerea „prietenului său drag” Xi. După cina de luni, într-o mișcare neobișnuită, Putin l-a însoțit pe Xi la mașina sa, după discuții.

Deloc surprinzător, Xi nu a avut parte de masă lungă rezervată demnitarilor occidentali care au călătorit la Moscova în încercările zadarnice de a preveni războiul din Ucraina. În schimb, Putin i-a întins marți un covor roșu.

A fost multă pompă și în cea de-a doua zi a vizitei lui Xi, fiind evident că Rusia a fost dornică să îl onoreze pe liderul chinez aflat în vizită. Iar moscoviții nu au putut ignora vizita. Traficul neplăcut din capitală a fost paralizat și mai mult, deoarece poliția a închis o mare parte din drumurile din centrul orașului.

Iar la televiziunea de stat, rușii au avut parte de o serie de citate preînregistrate ale lui Xi despre importanța muncii asidue.

Observatorii limbajului corporal au spus și ei că Xi a părut mai relaxat și mai autoritar decât Putin, scrie The Guardian. Karen Leong, directoarea generală a companiei Influence Solutions, cu sediul în Singapore, a observat spre exemplu că Xi l-a devansat pe Putin cu o fracțiune de secundă în momentul în care și-au strâns mâinile.

Această mișcare, a declarat ea pentru Reuters, a sugerat că „chiar dacă Xi este cel care vizitează Moscova, el este cel care preia conducerea în această relație”.

Pavel Pryanikov, un proeminent blogger rus, a declarat și el că „din primele minute ale întâlnirii a părut că Xi se simte ca și cum el este șeful”.

Dar vizita lui Xi vine într-un moment de dependență tot mai mare a Rusiei față de Beijing, așa că comentatorii apropiați Kremlinului s-au grăbit să sublinieze că întâlnirea a fost cea a doi egali.

„Rusia și China sunt parteneri egali și aproape aliați”, a declarat Serghei Markov, un fost consilier al Kremlinului și comentator politic. „Prin urmare, dacă citiți la cineva despre faptul că China subjugă Rusia, trebuie să știți că acest lucru este transmis de Occident”, a asigurat el.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE