Ce sunt emojiurile şi la ce ne ajută?

Emojiurile sunt pictograme digitale care descriu anumite stări, emoţii sau obiecte. Le folosim ca să stabilim un cadru informal al comunicării, să nuanțăm anumite mesaje (asemănător cu ce am face prin gesturi sau intonaţie într-o conversaţie faţă în faţă), ne ajută să codificăm anumite informaţii şi, în mod abstract, să contextualizăm informaţiile transmise în format text. Referitor la contextualizare, modul în care interpretăm un anumit emoji depinde de împrejurările în care îl trimitem şi de tendinţele sociale contemporane (ex. astăzi 🔥 poate fi interpretat ca un compliment).

Juridic vorbind…

Pe plan probatoriu, se poate observa o creștere seminficativă a menţiunilor despre emojiuri în hotărârile judecătoreşti. Conform unui studiu efectuat de Eric Goldman, profesor la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Santa Clara, din anul 2004 până în anul 2021 se poate observa o ascensiune bruscă a menţiunilor „emoji” şi „emoticon” (emoticonul este o secvenţă de caractere care, privite împreună, înfăţişează o figură, un obiect – :-), <3 ; totuşi, în jurisprudenţa naţională aceste două noţiuni se confundă). Chiar între anii 2020 şi 2021 există o creştere de 23%, astfel este clar că aceste elemente de comunicare devin o realitate socială şi juridică implicit, iar nevoia de o interpretare clară, general acceptată a acestora este mai evidentă ca niciodată.

Penal

Cele mai multe menţiuni ale emojiurilor din jurisprudenţă se găsesc în materia dreptului penal. De obicei, sunt regăsite în cazurile unde s-a produs un schimb de replici între persoanele implicate, ceea ce poate demonstra scopul, motivul sau chiar o stare de premeditare în săvârşirea infracţiunii de către inculpat. Acelaşi studiu menţionat anterior arată că sunt cele mai întâlnite în cazurile de racolare a minorilor în scopuri sexuale şi omor.

CORESPONDENȚĂ DIN HERSON. Un fost prizonier la ruși povestește ororile: electroșocuri, bătăi, „un terci cu apă o dată pe zi și în loc de alarmă, imnul Rusiei”
Recomandări
CORESPONDENȚĂ DIN HERSON. Un fost prizonier la ruși povestește ororile: electroșocuri, bătăi, „un terci cu apă o dată pe zi și în loc de alarmă, imnul Rusiei”

Există situaţii în care aceste simboluri au reprezentat elementul decisiv în unele acţiuni în instanţă. Spre exemplu, în hotărârea nr. 227/2021 din 07.04.2021 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, unul dintre inculpaţi a fost condamnat pentru mărturie mincionasă după ce a declarat că a cumpărat 3 pastile de Xanax de la un alt inculpat, când de fapt schimbul de mesaje dintre cei doi arăta că ❤ se referea la o pastilă de ecstasy (cele vândute de inculpat aveau un aspect asemănător cu emojiul).

Tot ❤ a fost luată în considerare ca făcând parte din cumulul de acţiuni tipice, repetate care determină reţinerea infracţiunii de hărţuire – hotărârea nr. 1543/2021 din 04.11.2021 pronunţată de Judecătoria Brăila; sau a fost interpretată ca un mod de atenţionare folosit de cei care doreau să cumpere droguri- prin ❤ semnalau că au ajuns la punctul de întâlnire, după ce pe platforma online se purta un schimb de 👍 pentru a stabili dacă se puteau întâlni – hotărârea nr. 432/2020 din 05.06.2020 pronunțată de Curtea de Apel Craiova.

Defăimarea

În sistemul de drept român, Codul Penal din 2009 nu mai incriminează defăimarea, dar aceasta se poate sancţiona pe temei delictual. Defăimarea este acţiunea prin care o persoană emite anumite păreri despre o alta în spaţiul public care îi aduc atingere onoarei, demintăţii şi reputaţiei acesteia din urmă (Da, şi social media este spaţiu public cum a fost demonstrat aici).

FRF spune că federația maghiară minte că UEFA i-a permis afișarea la meciuri a steagului Ungariei Mari
Recomandări
FRF spune că federația maghiară minte că UEFA i-a permis afișarea la meciuri a steagului Ungariei Mari

Mai multe instanţe naţionale au respins pretenţiile reclamanţilor prin care solicitau repararea prejudiciului moral adus prin postări pe Facebook prin care pârâtul se referă la reclamant cu 🐷 (hotarârea nr. 3130/2020 din 16.12.2020 pronunțată de Tribunalul București), sau chiar react-uri cu 😂 la pozele reclamantei (hotărârea nr. 2007/2022 din 01.11.2022 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației). În motivarea ambelor hotărâri s-a făcut referire la dreptul la liberă exprimare şi s-a considerat că acest drept constituţional a fost exercitat în limitele normale ale acestuia.

Alte decizii

Totuşi, Curtea Supremă din Italia ar spune altceva: Citește mai departe pe avocatoo.ro

ARTICOL PRELUAT DE PE SITE-UL AVOCATOO.RO

Șocul trăit de un gălățean în Italia, când s-a întors la locuință. Era 2 noaptea: "Ea s-a întors zâmbind. Eu m-am speriat, m-am jenat"
GSP.RO
Șocul trăit de un gălățean în Italia, când s-a întors la locuință. Era 2 noaptea: "Ea s-a întors zâmbind. Eu m-am speriat, m-am jenat"
Urmărește-ne pe Google News
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.