Când vorbim despre concediu, ne vine natural să îl asociem cu vacanță, timp de relaxare etc., însă conform reglementărilor din Codul Muncii, concediul de odihnă este doar unul dintre tipurile de concediu reglementate de legislația în vigoare.

În continuare, vom analiza tipurile de concediu existente în legislația din România și de care te poți bucura în calitate de angajat.

Concediul de odihnă

Concediul de odihnă este prevăzut în mod expres de Codul Muncii, în cuprinsul articolelor 144-158, fiind și cel mai cunoscut tip de concediu.

Iată câteva aspecte relevante cu privire la acest tip de concediu:

Durata

Contrar miturilor, nu avem o limitare în ceea ce privește durata maximă, ci doar o reglementare a duratei minime, care este de 20 de zile.

Sunt angajatori care oferă zile de concediu extra în funcție de vechimea acumulată în câmpul muncii.

Obligativitatea efectuării lui

Art.149 din Codul Muncii subliniază obligativitatea concediului de odihnă:

Salariatul este obligat să efectueze în natură concediul de odihnă în perioada în care a fost programat, cu excepţia situaţiilor expres prevăzute de lege sau atunci când, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.

Chiar dacă încă există dezbateri în piața muncii pe tema efectuării concediilor, în sensul că multor angajați li se impune indirect o perioadă de concediu, lucru care nu este tocmai etic, dreptul la concediu de odihnă nu poate fi negat angajatului.

Plata concediului de odihnă

Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă.

Ce înseamnă acest lucru? Dacă pe lângă salariul pe care îl încasezi lunar te bucuri de un spor pe care îl încasezi lunar (ex: spor de risc), te vei bucura de acești bani și pe durata concediului de odihnă.

Când se plătește indemnizația pentru concediul de odihnă? Când vrea șeful? Nu e chiar așa. Codul Muncii prevede expres că indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte de către angajator cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.

Întreruperea concediului de odihnă

Află că, în caz de forță majoră sau situație urgentă, angajatorul poate să te cheme la muncă, pe durata concediului tău, astfel încât să fii nevoit să-l întrerupi. Vestea bună este că o poate face doar pe cheltuiala sa.

Spre exemplu: Dacă ești cu familia în vacanță și angajatorul are nevoie de tine urgent și vrea să fii mâine la 8 a.m la birou, va trebui să suporte cheltuielile de deplasare pentru tine și familia ta. Da da, este prevăzut de Codul Muncii la art.151. Mai mult, poate fi nevoit să suporte și eventuale prejudicii cauzate de întreruperea concediului.

Un alt mod de a întrerupe concediul este la decizia angajatului.

Se poate solicita concediu de odihnă și pentru anumite evenimente familiale deosebite, însă acestea trebuie stabilite prin contractul colectiv de muncă, prin regulamentul intern sau prin lege.

Concediul de odihnă fără plată

Concediul de odihnă poate fi și fără plată, în cazul în care există situații personale ce necesită o rezolvare urgentă. Durata concediului fără plată se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.

Concediul pentru formare profesională

Un angajat care investește în formarea lui este un asset pentru orice angajator. Legislația din România este favorabilă în acest sens, reglementând expres concediul pentru formare profesională, fie el cu plată sau fără plată.

Pentru ce se poate acorda?

Se poate acorda pentru participarea la cursuri de specializare, cursuri de reconversie profesională, conferințe de specialitate, iar legea nu are o enumerare limitativă în acest sens.

Cine are dreptul să îl solicite?

Se poate obține la solicitarea expresă a angajatului. Cererea de concediu pentru formare profesională trebuie să fie înaintată angajatorului cu cel puţin o lună înainte de efectuarea acestuia şi trebuie să precizeze data de începere a stagiului de formare profesională, domeniul şi durata acestuia, precum şi denumirea instituţiei de formare profesională.

Se acordă obligatoriu?

Se poate refuza de către angajator doar în situația în care absența angajatului ar prejudicia activitatea la locul de muncă. Pe scurt, dacă absența ta poate fi suplinită de un alt coleg, angajatorul nu îți poate refuza acest drept.

Poți solicita acest tip de concediu și pentru susținerea examenelor, în cazul în care studiezi concomitent cu munca.

Durata concediului pentru formare profesională nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă anual. Dacă ai 20 de zile de concediu de odihnă și soliciți 10 pentru formare profesională, rămâi cu cele 20 de zile de concediu de odihnă – o matematică elementară.

Dacă angajatorul nu îți asigură formarea profesională necesară exercitării activității specifice locului de muncă, ai dreptul, conform Codului Muncii la un concediu pentru formare profesională, plătit de angajator, de până la 10 zile lucrătoare sau de până la 80 de ore. Citește mai departe despre alte tipuri de concediu pe care le poți lua, pe avocatoo.ro

ARTICOL PRELUAT DE PE SITE-UL AVOCATOO.RO

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.