Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, în contextul noii programe școlare: „Editurile au un interes. S-au făcut presiuni. Manualele sunt deja făcute”. Reacția profesorului Liviu Papadima

Ioan-Aurel Pop: „Mi s-a spus să nu mă bag prea tare”

„S-au făcut presiuni în ultima vreme și asupra comisiei, și chiar asupra mea, indirecte, să nu mă bag prea tare, pentru că manualele sunt făcute. Editurile au un interes foarte clar și vor să mergem înainte cu ce este, să mai lăsăm naibii răutățile astea, care, de fapt, sunt niște vechituri”, a declarat Ioan-Aurel Pop. 

„Păi dacă mergem după principii d-astea, că s-a lucrat deja și că ne e incomod să o iei de la capăt și că poate este și pecuniar mult mai greu și că-i mai comod să lăsăm ce am făcut și să vedem. Am văzut după atâția ani, că am văzut, manualele astea au funcționat. Nu că n-au fost bune, că au fost bune…”, a mai spus președintele Academiei Române, unul dintre cei mai înfocați susținători ai noii programe școlare la Limba și literatura română.

Joi, 11 decembrie, a avut loc în incinta Academiei Române o dezbatere publică privind programa de Limbă și literatură română pentru clasa a IX-a. La dezbatere au participat profesori de specialitate și reprezentanți ai Ministerului Educației. Evenimentul, organizat de Secția de Filologie și Literatură din cadrul Academiei, a fost moderat de Mircea Martin, membru în grupul de lucru care a elaborat noua programă. 

Liviu Papadima: „O afirmație extrem de gravă. Nu răspândiți insinuări lipsite de probe!”

Profesorul universitar Liviu Papadima a reacționat tranșant pe Facebook: „În materie de etică bizară a discursului propriu, mi s-a părut că performanța cea mai înaltă a fost atinsă, cu regret o spun, tot de președintele Academiei care, într-o acoladă întristată, a mărturisit că el știe că edituri din România ar fi făcut presiuni uriașe asupra grupului de lucru pentru a-și favoriza manualele deja redactate. Domnule președinte, chiar nu realizați că asta e o afirmație extrem de gravă, care e obligatoriu să fie însoțită, dacă nu de probe, măcar de indicarea explicită a firmelor sau a persoanelor acuzate? (…)  Nu răspândiți în public insinuări lipsite de orice probe. În niciun caz astfel de insinuări nu pot contribui la o detensionare a polemicilor actuale”.

Profesorul Liviu Papadima, soțul profesoarei Dana Papadima, a precizat că aceste declarații nefondate, fără niciun suport, fără nicio dovadă, îi amintesc de un alt personaj, politician de data aceasta, fost ministru: Adrian Severin, care susținea că are o listă cu agenții sub acoperire din presa românească. „Sau de vituperările unui alt ministru, al educației de această dată, tot Pop, împotriva editurilor de manuale din România, pentru a-și impune proiectul de manual unic și editură unică”.

„Mai bine toboșar, decât trompetist”

Președintele Academiei Române a fost vizat de critici din partea oponenților noii programe, după ce i-a numit pe cei care nu sunt de acord cu acest document „toboșari ai vremurilor noi”. Potrivit Edupedu, profesoara Monica Halaszi, care a participat la elaborarea programei, și secretarul onorific al ministrului Daniel David, Radu Szekely, au declarat: „Mai bine toboșar, decât trompetist”.

În plus, într-un articol publicat pe Contributors.ro,  profesorul universitar Liviu Papadima i-a reproșat lui Ioan-Aurel Pop că declarațiile sale despre  programa de română conțin „interpretări hazardate” și „inadvertențe de documentare”. 

Mai mult, profesorul Liviu Papadima și consilierul ministrului David, Radu Szekely, au declarat în spațiul public că profesorii din grupul de lucru au fost forțați să tacă, prin semnarea unui contract de confidențialitate. Și Daniel David ar fi presat să accepte programa, a mai precizat Szekely. 

Analfabetismul funcțional, o boală care nu se tratează cu informații memorate, ci gândite 

În mesajul publicat pe Facebook, Liviu Papadima critică dezbaterea de joi în termeni foarte duri. Această „pseudodezbatere” nu a fost decât  o înșiruire de monologuri mai mult sau mai puțin inspirate, spune el. Profesorul constată că cele două tabere – pro și contra noii programe – trag în direcții total opuse.

„Pentru unii, esențială este, în instruirea școlară, livrarea de informații pe care elevii ar trebui să le asimileze. Sunt, cum lesne se poate ghici, susținătorii actualului proiect. Ceilalți văd menirea învățământului în principal în formarea de competențe în rândurile elevilor. Concret: pentru unii crucial este ca elevii să știe despre… (cronicari, curentele culturale / literare, Școala Ardeleană, umanism, romantism etc. etc.). Pentru ceilalți, lucrul cel mai important în studiul literaturii este de a forma elevi capabili (și doritori) să citească și să înțeleagă scrieri literare (și nu numai) cât mai variate și, pe cât posibil, cât mai sofisticate”, a mai transmis profesorul.

Liviu Papadima atenționează că analfabetismul funcțional cu care elevii de gimnaziu intră în clasa a IX-a nu se referă la bagajul de informație deținut de copii, ci la o serie de competențe de bază, între care capacitatea de a înțelege un text, de orice natură, „de la instrucțiuni de montare a unui dispozitiv la poeme. Să vrei să combați analfabetismul funcțional prin insistența pe noțiuni care ar trebui cunoscute și memorate – despre înțelegere nu poate fi vorba! – este, evident, vânare de vânt”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE