După decesul unei persoane, familia trebuie să rezolve numeroase lucruri într-o perioadă care este deja dificilă. Printre întrebările care apar se află și cele legate de conturile bancare, depozite sau economii. Este important, așadar, să știi cine poate afla câți bani avea o persoană decedată în bancă, cine poate cere aceste informații și cum ajung banii la moștenitori.
Cuprins:
Chiar dacă soțul, soția, copiii sau alte rude știu la ce bancă era încasată pensia ori salariul unei persoane decedate, instituția nu le poate comunica pur și simplu soldul contului. Informațiile bancare rămân confidențiale, iar accesul la ele se face prin procedura succesorală sau după ce persoana interesată își dovedește calitatea de moștenitor.
Banii aflați într-un cont curent, într-un cont de economii sau într-un depozit nu se pierd și nici nu rămân băncii. Ei intră în patrimoniul succesoral, alături de celelalte bunuri și drepturi care au aparținut persoanei decedate.
În practică, banca blochează conturile atunci când află oficial despre deces, de obicei prin prezentarea certificatului de deces sau printr-o informare primită de la o instituție competentă.
Blocarea are rolul de a păstra banii până la stabilirea persoanelor care au dreptul să-i primească. Din acel moment nu ar mai trebui folosite cardul, aplicația bancară sau datele de acces ale persoanei decedate, chiar dacă un membru al familiei le cunoaște. Retragerea banilor cu cardul defunctului nu ține locul procedurii de moștenire și poate crea neînțelegeri între succesori.
Soldul unui cont, existența unui depozit, tranzacțiile și celelalte relații dintre client și bancă sunt informații protejate de secretul bancar. Legea permite însă comunicarea lor în anumite situații, inclusiv către moștenitori și către notarul care instrumentează succesiunea, arată legilslație.just.ro.
În mod obișnuit, informațiile pot fi obținute de:
OUG nr. 99/2006 arată că informațiile protejate de secretul bancar pot fi furnizate la solicitarea moștenitorilor și, separat, la solicitarea notarului în cadrul procedurii succesorale. Aceeași reglementare prevede situația în care soțul titularului cere informații după ce a deschis în instanță un proces privind împărțirea bunurilor comune.
Simplul fapt că o persoană este fiul, fiica, soțul, fratele sau sora celui decedat nu îi oferă automat acces la sold. Gradul de rudenie arată că persoana poate avea drepturi succesorale, dar banca are nevoie de un act prin care aceste drepturi au fost stabilite sau de o solicitare oficială venită de la notar.
De aceea, un membru al familiei care se prezintă la ghișeu numai cu certificatul de deces și propriul act de identitate poate anunța banca despre deces, însă nu va primi neapărat informații despre sumele existente în cont.
Procedura succesorală poate fi deschisă la cererea unei persoane interesate, iar notarul verifică cine sunt succesibilii, ce bunuri a lăsat persoana decedată și cine acceptă moștenirea. Legea notarilor publici prevede expres că procedura poate fi deschisă la cererea oricărei persoane interesate.
Familia trebuie să îi spună notarului la ce bancă sau bănci este posibil ca defunctul să fi avut bani. Notarul poate trimite băncii o solicitare în cadrul dosarului succesoral. Instituțiile publice și private au obligația să îi furnizeze, în condițiile legii, informațiile cerute în procedura succesorală.
De regulă, banca îi comunică notarului ce conturi și produse bancare existau pe numele persoanei, soldul de la data decesului și, dacă este necesar pentru întocmirea succesiunii, alte informații legate de acestea. Pot apărea atât sume pozitive, cât și obligații față de bancă, de exemplu un descoperit de cont utilizat sau un credit rămas de rambursat.
Moștenitorii au dreptul să afle soldurile creditoare sau debitoare existente la data decesului și eventualele operațiuni efectuate după acel moment. Aceste informații sunt necesare pentru stabilirea bunurilor și obligațiilor care intră în succesiune.
Descoperă și ce acte sunt necesare pentru succesiune și care sunt taxele
La sfârșitul procedurii de succesiune, notarul eliberează certificatul de moștenitor. Acesta cuprinde bunurile și drepturile care alcătuiesc masa succesorală, persoanele care moștenesc și cota care îi revine fiecăreia.
Certificatul dovedește atât calitatea de moștenitor, cât și dreptul asupra bunurilor trecute în masa succesorală, în limita cotei stabilite pentru fiecare persoană.
Există și certificatul de calitate de moștenitor. Acesta stabilește cine sunt moștenitorii și ce cote au, fără să enumere bunurile care alcătuiesc moștenirea. Poate fi util pentru dovedirea calității de succesor și pentru obținerea unor informații necesare completării succesiunii. Pentru plata efectivă a sumelor, banca poate cere însă certificatul de moștenitor, în care sunt cuprinse conturile sau disponibilitățile bancare.
În practică, actele cerute după încheierea succesiunii pot include:
Lista exactă diferă de la o bancă la alta, motiv pentru care este util ca moștenitorii să ceară în scris toate documentele necesare înainte de a merge la unitate.
Legea nu stabilește un termen unic, valabil pentru toate băncile, în care banii trebuie eliberați după prezentarea certificatului de moștenitor. Durata depinde de procedura internă a instituției, de numărul moștenitorilor și de felul în care sunt menționate sumele în certificatul emis de notar.
Într-un caz simplu, cu un singur moștenitor, acte complete și un cont curent fără alte probleme, verificarea poate fi încheiată în câteva zile lucrătoare. Dacă există mai mulți moștenitori, depozite, conturi în diferite valute, popriri, credite, produse de investiții sau neclarități în acte, procedura poate dura mai mult.
Este important să nu fie confundate două perioade diferite:
Pentru a evita drumurile repetate, este bine ca moștenitorii să întrebe banca:
Solicitarea ar trebui înregistrată, iar moștenitorii ar trebui să păstreze numărul de înregistrare și copiile documentelor depuse.
Deși mai rar, se poate întâmpla ca familia să afle despre existența unui cont abia după ce certificatul de moștenitor a fost eliberat. Banii nu se pierd, dar este necesară completarea succesiunii.
Legea permite notarului să reia procedura pentru bunurile omise și să elibereze un certificat de moștenitor suplimentar. În principiu, procedura presupune acordul moștenitorilor, iar persoanele interesate sunt citate și pot formula obiecții.
Cu certificatul suplimentar, moștenitorii pot reveni la bancă pentru a cere plata sumelor care nu fuseseră incluse inițial. Tocmai de aceea este util ca, înainte de încheierea succesiunii, să fie verificate cu atenție documentele persoanei decedate și să fie comunicate notarului toate băncile cunoscute.
Cea mai bună metodă de a scurta așteptarea este pregătirea dosarului înainte de prima întâlnire cu notarul. Familia poate aduna certificatul de deces, actele de stare civilă ale posibililor moștenitori, testamentul, dacă există, documentele privind bunurile și orice informație legată de conturi, depozite sau credite. Cu un dosar complet și cu înțelegere între moștenitori, succesiunea poate să se desfășoare mai rapid.
După primirea certificatului de moștenitor, banca trebuie contactată înainte de depunerea dosarului, pentru a confirma lista actelor și modul în care trebuie să se prezinte moștenitorii.