De ce se ia tensiunea la mâna stângă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Măsurarea tensiunii arteriale pare un lucru simplu, manșeta este prinsă în jurul brațului, aparatul pornește, iar după câteva secunde afișează două valori. Totuși, este important de știut că rezultatul poate fi influențat de poziția corpului, de mărimea manșetei, de felul în care este sprijinit brațul și chiar de partea pe care se face măsurarea. Află cum se ia tensiunea corect și de ce se măsoară cel mai frecvent la mâna stângă.
Cuprins:
- De ce se ia tensiunea, de obicei, la mâna stângă
- Măsurarea tensiunii la mâna stângă și poziția inimii
- De ce poți avea tensiunea diferită la mâna stângă față de mâna dreaptă
- Cum stabilești la ce braț să măsori tensiunea acasă
- De ce este bine să folosești același braț de fiecare dată
- Cum se așază corect manșeta atunci când îți iei tensiunea
- Mărimea manșetei poate schimba rezultatul
- Care este poziția corectă pentru măsurarea tensiunii
- Care este valoarea normală a tensiunii arteriale
- Ce aparat este potrivit pentru măsurarea acasă
- Când este de preferat să iei tensiunea la mâna dreaptă
- Ce înseamnă o diferență mare între brațe atunci când măsori tensiunea
- Când și cât de des se măsoară tensiunea acasă
De ce se ia tensiunea, de obicei, la mâna stângă
Măsurarea tensiunii arteriale este o verificare obișnuită, făcută atât la consultațiile medicale, cât și acasă. De cele mai multe ori, manșeta este așezată pe brațul stâng, iar această practică a devenit atât de familiară, încât mulți oameni o consideră o regulă.
Preferința pentru brațul stâng ține în primul rând de comoditate. Majoritatea oamenilor sunt dreptaci, așa că le este mai ușor să fixeze manșeta și să folosească tensiometrul cu mâna dreaptă. Și în cabinetele medicale, brațul stâng poate fi ales din obișnuință sau pentru că poziția pacientului și a aparatului permite așezarea mai rapidă a manșetei.
În cazul unei persoane care își cunoaște deja valorile și nu are o diferență importantă între brațe, tensiunea poate fi măsurată fără probleme la stânga. Folosirea aceluiași braț de fiecare dată este chiar utilă, deoarece rezultatele obținute în zile diferite pot fi comparate mai ușor.
La prima evaluare, este însă recomandat ca tensiunea să fie verificată la ambele brațe. Unele persoane au valori ușor diferite la stânga și la dreapta, iar această diferență nu poate fi cunoscută dacă măsurarea se face mereu pe aceeași parte. Dacă unul dintre brațe are în mod constant o valoare mai mare, acesta va fi folosit pentru verificările următoare.
Măsurarea tensiunii la mâna stângă și poziția inimii
Una dintre explicațiile cunoscute este că tensiunea se măsoară la mâna stângă deoarece acesta ar fi mai aproape de inimă. Ideea pornește de la faptul că inima este orientată ușor spre partea stângă a pieptului, însă poziția ei nu face ca tensiunea măsurată la stânga să fie în mod automat mai exactă.
Inima se află în centrul toracelui, iar vârful ei este îndreptat spre stânga. Sângele pompat de inimă ajunge în aortă, cea mai mare arteră a corpului, iar de aici este trimis către ambele brațe.
Tensiometrul urmărește presiunea sângelui din artera brahială, aflată în partea superioară a brațului. Pentru rezultat contează ca manșeta să fie potrivită, să fie așezată corect și să se afle aproximativ la nivelul inimii. Această poziție este mai importantă decât alegerea brațului stâng sau drept.
Dacă brațul este lăsat să atârne pe lângă corp, aparatul poate indica o valoare mai mare. Dacă este ținut prea sus, rezultatul poate fi mai mic. De aceea, brațul trebuie sprijinit pe masă, iar persoana trebuie să stea relaxată, fără să îl încordeze.
Prin urmare, legătura dintre brațul stâng și inimă nu trebuie înțeleasă ca o regulă anatomică. Stânga este partea folosită cel mai des din obișnuință și din motive practice. Pentru alegerea brațului de referință, cele mai utile sunt valorile obținute la măsurarea inițială pe ambele părți.
De ce poți avea tensiunea diferită la mâna stângă față de mâna dreaptă
O mică diferență între brațe este destul de frecventă. Vasele de sânge nu au un traseu perfect simetric, iar tensiunea variază în mod natural de la un minut la altul. Dacă măsori mai întâi la un braț și apoi la celălalt, rezultatele pot fi influențate și de această variație normală.
Emoțiile, respirația, o mișcare ușoară, vorbitul și poziția corpului pot schimba temporar valorile. Chiar și repetarea imediată a măsurării la același braț poate da un rezultat puțin diferit.
Din acest motiv, o singură comparație nu este suficientă pentru a spune că există o diferență reală între brațe. Măsurarea trebuie repetată în condiții asemănătoare, după câteva minute de repaus.
Ghidul Societății Europene de Cardiologie recomandă ca tensiunea să fie verificată la ambele brațe la evaluarea inițială. Dacă tensiunea sistolică - valoarea mai mare afișată de aparat - diferă în mod repetat cu peste 10 mmHg, măsurătorile următoare se fac la brațul cu valoarea mai ridicată.
Asta pentru că dacă ai continua să folosești brațul la care tensiunea este mai mică, ai putea subestima nivelul real al tensiunii arteriale.
Cum stabilești la ce braț să măsori tensiunea acasă
Alege un moment liniștit, stai așezat timp de cinci minute și măsoară tensiunea la un braț. Așteaptă aproximativ un minut, apoi verifică celălalt braț. Pentru că tensiunea se poate modifica între cele două măsurători, schimbă ordinea la următoarea verificare.
Dacă ai început cu brațul stâng, începe a doua oară cu dreptul. Repetarea te ajută să observi dacă unul dintre brațe are într-adevăr valori mai mari sau dacă diferența a fost întâmplătoare.
Dacă rezultatele sunt apropiate, poți folosi brațul care îți este mai comod. Important este să îl păstrezi pentru măsurătorile următoare. Dacă valorile sunt constant mai mari la unul dintre brațe, acela devine brațul de referință.
Odată ales, notează-l împreună cu rezultatele. Dacă altcineva îți măsoară tensiunea, spune-i ce braț folosești în mod obișnuit. Astfel, valorile obținute în zile diferite pot fi comparate mai corect.
De ce este bine să folosești același braț de fiecare dată
Monitorizarea tensiunii este utilă atunci când rezultatele sunt obținute în condiții asemănătoare. Dacă într-o zi folosești brațul stâng, iar în alta pe cel drept, o diferență firească între brațe poate fi confundată cu o creștere sau cu o scădere a tensiunii.
Consecvența este deosebit de importantă atunci când urmărești efectul unui tratament sau îi trimiți medicului un jurnal cu valorile măsurate acasă. Ideal este să folosești același aparat, aceeași manșetă, același braț și aproximativ aceleași momente ale zilei.
Nu este nevoie să compari brațele la fiecare măsurare. Verificarea inițială are rolul de a stabili brațul de referință. Comparația poate fi repetată la un control medical sau atunci când apar diferențe neobișnuite față de valorile tale obișnuite.
Cum se așază corect manșeta atunci când îți iei tensiunea
În vorbirea obișnuită spunem că tensiunea se ia ”la mână”, dar manșeta se așază pe partea superioară a brațului, nu pe antebraț. Marginea ei de jos trebuie să rămână puțin deasupra pliului cotului, iar tubul aparatului se așază potrivit marcajului indicat de producător.
Manșeta trebuie aplicată direct pe piele. Un tricou subțire poate părea că nu deranjează, însă materialul poate influența felul în care se umflă manșeta. Nici mâneca strânsă și ridicată deasupra cotului nu este o soluție bună, deoarece poate strânge brațul.
Alege o bluză cu mâneci largi sau scurte dacă știi că urmează să îți verifici tensiunea. Brațul trebuie să rămână relaxat și sprijinit pe masă, cu palma orientată în sus.
Manșeta se strânge suficient cât să stea fix, fără să alunece, dar nu trebuie trasă excesiv înainte de pornirea aparatului. De regulă, sub marginea ei ar trebui să poată intra unul sau două degete.
Mărimea manșetei poate schimba rezultatul
Aparatul poate fi bun, iar poziția corectă, dar rezultatul să fie greșit dacă manșeta nu se potrivește brațului. O manșetă prea mică tinde să arate valori mai mari, în timp ce una prea mare poate indica valori mai scăzute decât cele reale.
Pe manșetă sau în manualul aparatului este trecut, de obicei, intervalul de circumferință pentru care poate fi folosită. Brațul se măsoară cu un centimetru de croitorie aproximativ la jumătatea distanței dintre umăr și cot.
Persoanele cu brațe mai groase pot avea nevoie de o manșetă mare, iar cele foarte slabe de una mai mică. Unele tensiometre sunt vândute cu o manșetă universală, însă nici aceasta nu se potrivește oricărei circumferințe.
Alegerea mărimii corecte contează mai mult decât partea pe care se face măsurarea. O manșetă nepotrivită poate produce o diferență mult mai mare decât cea care apare în mod normal între brațul stâng și cel drept.
Care este poziția corectă pentru măsurarea tensiunii
Înainte de măsurarea tensiunii, stai așezat și liniștit aproximativ cinci minute. Spatele trebuie să fie sprijinit, iar picioarele așezate pe podea, fără să le încrucișezi.
Brațul pe care se află manșeta se sprijină pe masă, astfel încât partea superioară a brațului să se afle aproximativ la nivelul inimii. Nu ține brațul încordat și nu îl lăsa să atârne pe lângă corp.
În timpul măsurării nu vorbi, nu te mișca și nu te uita cu nerăbdare la ecran.
Conversația, râsul sau mișcarea mâinii pot modifica rezultatul. Telefonul și televizorul pot fi lăsate deoparte pentru câteva minute.
În ultimele 30 de minute este bine să nu fi făcut efort intens, să nu fi fumat și să nu fi băut cafea sau alte băuturi cu cofeină. Măsurarea se face și mai comod după folosirea toaletei, deoarece vezica plină poate ridica temporar tensiunea.
American Heart Association recomandă două măsurători la un interval de aproximativ un minut, după cel puțin cinci minute de repaus. Media celor două valori este mai folositoare decât primul rezultat luat separat.
Care este valoarea normală a tensiunii arteriale
Valoarea de 120/80 mmHg este folosită frecvent ca reper pentru tensiunea arterială a unui adult. Primul număr reprezintă tensiunea sistolică, măsurată atunci când inima pompează sângele, iar al doilea indică tensiunea diastolică, din intervalul în care inima se relaxează între bătăi.
Hipertensiunea este definită, în general, prin valori de cel puțin 140/90 mmHg, confirmate prin măsurători repetate. Pentru măsurarea făcută acasă, o medie de cel puțin 135/85 mmHg este considerată ridicată. Interpretarea se face după media mai multor rezultate, nu după o singură valoare, arată Societatea Europeană de Cardiologie.
Descoperă și alimente care scad tensiunea arterială
Ce aparat este potrivit pentru măsurarea acasă
Pentru acasă este recomandat, în general, un tensiometru automat cu manșetă pentru braț. Aparatele care măsoară la încheietura mâinii sunt sensibile la poziție, astfel că dacă încheietura nu este ținută exact la nivelul inimii, rezultatul se poate modifica.
Un aparat pentru braț este mai simplu de așezat corect și oferă, de regulă, rezultate mai stabile. Modelul ales ar trebui să fie validat clinic, nu doar comercializat ca dispozitiv medical.
Aparatul poate fi dus din când în când la consultație. Medicul sau asistenta pot compara valorile lui cu cele obținute în cabinet și pot verifica dacă manșeta este potrivită și bine așezată.
Funcțiile suplimentare, precum memoria, conectarea la telefon sau calcularea automată a mediei, pot fi practice, dar nu compensează o manșetă nepotrivită ori un aparat care nu a fost validat.
Când este de preferat să iei tensiunea la mâna dreaptă
Brațul drept se folosește atunci când la el se măsoară constant tensiunea mai mare. Poate fi ales și dacă brațul stâng este accidentat, imobilizat sau nu permite așezarea corectă a manșetei.
Există și situații în care personalul medical recomandă evitarea unui anumit braț. De exemplu, nu se măsoară de obicei pe un braț cu fistulă arteriovenoasă pentru dializă.
Poate fi preferat celălalt braț și după anumite operații la sân sau la nivelul ganglionilor axilari, în funcție de recomandarea primită.
Un cateter venos, o rană, un pansament, o fractură sau o intervenție recentă pot face, de asemenea, ca brațul opus să fie alegerea mai potrivită. Acestea sunt situații particulare, dar pentru majoritatea oamenilor, alegerea se face pur și simplu prin compararea inițială a valorilor.
Ce înseamnă o diferență mare între brațe atunci când măsori tensiunea
Câteva unități în plus sau în minus nu sunt neobișnuite, mai ales dacă măsurătorile sunt făcute una după alta. O diferență observată o singură dată poate apărea din cauza poziției, a manșetei sau a variației naturale a tensiunii.
Dacă tensiunea sistolică rămâne cu peste 10 mmHg mai mare la același braț după mai multe verificări corecte, acest lucru trebuie menționat medicului. Diferența poate avea explicații simple, dar uneori poate fi legată de felul în care circulă sângele prin arterele celor două brațe.
Nu este util să măsori tensiunea în mod repetat într-un interval scurt, încercând să obții două rezultate perfect egale. Brațele pot avea valori ușor diferite chiar și la o persoană sănătoasă. Scopul este să afli dacă există o diferență constantă și să folosești apoi brațul cu valoarea mai mare.
Când și cât de des se măsoară tensiunea acasă
Persoanele care își urmăresc tensiunea la recomandarea medicului primesc, de obicei, un program de măsurare. Frecvent, valorile sunt verificate dimineața și seara, câte două măsurători la fiecare moment, timp de mai multe zile.
Dimineața, tensiunea se ia după folosirea toaletei și câteva minute de repaus, înainte de micul dejun. Dacă medicul urmărește efectul tratamentului, poate recomanda ca măsurarea să fie făcută înaintea medicamentelor, însă schema indicată pentru fiecare persoană are prioritate.
Seara, alege o perioadă liniștită și evită măsurarea imediat după ce ai urcat scări, ai făcut treburi prin casă sau ai luat o masă consistentă. Ora nu trebuie respectată la minut, dar condițiile asemănătoare fac rezultatele mai ușor de comparat.
Dacă tensiunea este stabilă și medicul nu a recomandat o urmărire zilnică, nu este necesar ca aparatul să fie folosit foarte des. Măsurările repetate din câteva în câteva minute tind să creeze confuzie, deoarece tensiunea nu rămâne fixă.
