Maladia Alzheimer, efectul secundar al unor medicamente? Cercetătorii au legat o serie de pastile de riscul de a face demență

Conform Alzheimers Disease International – o asociație-umbrelă la care sunt afiliate peste 80 de asociații din tot atâtea țări ce ajută bolnavii de Alzheimer -, la fiecare trei secunde e descoperit un nou caz, iar în prezent, în lume sunt aproape 50 de milioane de oameni care suferă de o formă de demență. Înmulțirea cazurilor ar putea avea legătură cu o serie de medicamente uzuale. Și în România a crescut îngrijorător numărul bolnavilor.

Concluziile mai multor studii întreprinse de cercetători în domeniul medical arată că anticolinergicele (antihistaminicele, pastilele împotriva răcelilor/gripei și cele administrate în caz de depresie, incontinență urinară sau hipertensiune arterială) și benzodiazepinele (prescrise pacienților cu anxietate sau probleme de somn) cresc semnificativ riscul de demență, dacă sunt administrate timp îndelungat. Iar majoritatea afecțiunilor pentru care sunt prescrise tocmai asta impun, administrarea pe timp îndelungat, fiindcă este vorba despre probleme ce se remediază în ani (depresia, de exemplu, în unele cazuri) sau cu care trăim toată viața, odată ce apărut (alergiile, hipertensiunea, incontinența).

Maladia Alzheimer, efectul secundar al unor medicamente? Benzodiazepine cresc cu 84% riscul de demență!

Recomandări

Rezultate oficiale BEC alegeri parlamentare 2024. PSD conduce, trei partide suveraniste în viitorul parlament

Conform unuia dintre aceste studii, persoanele care iau benzodiazepine între 3 șii 6 luni prezintă un risc cu 32% mai mare de a face Alzheimer, în vreme ce după 6 luni, riscul crește la 84%.

Un alt studiu, condus de oamenii de știință de la Harvard, atrage atenție că medicamentele, în general, pot fi incriminate pentru declinul mental, odată cu înaintarea în vârstă. Explicația: ficatul devine mai tot mai ineficient în metabolizarea lor, iar rinichilor le ia mai mult să le elimine din organism. Prin urmare, substanțele pe care le conțin stagnează mai mult timp în corpul nostru, se acumulează și în loc să ne facă bine, ne fac mai mult rău. Cea mai vulnerabilă categorie este cea a vârstnicilor care au mai multe afecțiuni și, prin urmare, iau multe pastile zilnic.

Vaccinurile au fost “dezincriminate”

Aceleași studii care au incriminat medicamentele mai sus meționate au dezincriminat vaccinurile despre care umbla vorba că ar crește riscul de demență: cel antidifteric, cel antitenanos, vaccinul împotriva poliomielitei și banalul vaccin antigripal.

Mai mult chiar, studiile au relevat că persoanele vaccinate prezintă un risc mai mic de a face Alzheimer la bătrânețe decât cele care nu s-au vaccinat niciodată împotriva niciunei boli.

Recomandări

Rezultate Exit Poll alegeri parlamentare 2024. „Suveraniștii” au 30% din locurile din Parlament

Pierderile de memorie pot fi date și de alte afecțiuni

Alzheimers Disease International atrage atenția asupra faptului că pierderile de memorie nu trebuie imediat legate de maladia Alzheimer; ele pot fi efectele secundare trecătoare ale unor deficiențe (cum este cea de vitamina B12) sau simptome ale altor afecțiuni (cum este hipotiroidismul). În aceste cazuri, problema e reversibilă. Desigur, se impun testări diverse pentru a stabili diagnosticul exact.

Psihiatrii avertizează: Tentativa de suicidul e un strigăt de ajutor, o încercare de a rezolva o suferință prea mare pentru a mai putea fi suportat

Vezi rezultate exit poll alegeri parlamentare 2024 și urmărește rezultatele alegerilor pentru Parlamentul României!
 

Urmărește-ne pe Google News