Mănăstirea Bârsana - Colț De Rai în Inima Maramureșului. Istoric și Legendă

Mănăstirea Bârsana este situată în Maramureșul istoric, pe valea Izei și are peste 4 secole de viață. Biserica este una dintre cele mai înalte construcții din lemn la nivel mondial și, datorită felului în care a fost realizată, probabil și una dintre cele mai frumoase.

Cuprins:

Mănăstirea Bârsana – scurt istoric

Primele atestări documentare ce fac referire la Mănăstirea Bârsana datează din 1390. Mănăstirea este menționată într-un document din 21 iulie 1390, referitor la proprietățile familiei voievodale Dragoș.

Vechea biserică de lemn a mănăstirii a fost construită în anul 1711 în locul numit „Părul Călugărului” de preotul nobil Ioan Ștefanca, împreună cu fii săi și alți săteni, pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru protecție în timpul ciumei mari din anul anterior.

Biserica a fost apoi mutată pe Valea Izei în jurul anului 1739 pe locul unui cimitir apărut după lupta cu tătarii de la 1717.

La 12 iulie 1791 mănăstirea a fost desființată, călugării au fost alungați și s-au refugiat în Moldova la Mănăstirea Neamț. Atunci mănăstirea a fost devastata, chiliile și clădirile anexe distruse, averea confiscata: o parte a averii a trecut în proprietatea statului și predata mănăstirii greco-catolice de la Cernoc, iar alta, inclusiv locul unde a fost mănăstirea, a devenit proprietate a bisericii parohiale din Bârsana.

Recomandări

Suspendarea grevei pentru Bacalaureat și Evaluarea Națională „nu s-a luat în calcul”. Mai este o săptămână până la primul examen național

După desființarea mănăstirii, pe vatra mănăstirii n-au dăinuit decât biserica și stăreția. Pentru a feri biserica de profanare și distrugere, credincioșii din Bârsana au mutat-o, în 1806, chiar în vatra satului, în locul numit Podurile Jbârului, unde se mai poate vedea și azi. O dată cu mutarea bisericii, a fost dusă în sat și stăreția. În această casă a funcționat școala confesională românească în timpul renumitului dascăl Fabian.

Picturile au fost executate pe lemn, parțial nivelat cu bucăți textile, fixate pe pereți și acoperite cu un strat de var preparat, cum era obiceiul vremii. Ulterior, a fost adăugat, pe vest, pridvorul cu două niveluri și au fost lărgite ferestrele. În anul 1929 au fost tăiate ferestrele care încadrează ușa dintre naos și pronaos.

Cum ajungi la Mănăstirea Bârsana

Mănăstirea Bârsana se află la 23 km de orașul Sighetul Marmației, pe DJ 185, în satul Bârsana. În fața mănăstirii se găsește o parcare mare în care vă puteți lăsa mașina. Apoi se urcă pe un drum circa 100m și se ajunge la intrarea principală a mănăstirii, la turnul clopotniță.

Recomandări

EXCLUSIV. „Va veni o zi când mamele vor urla de ce acest război, de ce au trebuit să-și sacrifice propriii fii pentru această ferocitate?” Interviu cu Al Bano despre dragostea pentru români, mâncarea din insecte și război

Ce poți vedea la Mănăstirea Bârsana

Ansamblul mănăstirii Bârsana este format din: Biserica nouă a Mănăstirii („Soborul Sfintilor 12 Apostoli”), Altarul de vară, Aghiasmatarul, stăreția, casa maicilor, casa duhovnicului, turnul clopotniță și muzeul.

Ansamblul monahal a fost construit din lemn, după tradiția locală.

Biserica este construită din bârne asamblate orizontale și are plan dreptunghiular, cu pridvor cu două niveluri pe vest și absidă a altarului poligonală. La interior este de remarcat bolta de secțiune poligonală, pe console, iar la exterior sunt pridvoarele cu arcade pe stâlpi sculptați și parapete traforate.

Acoperișul, cu streașină dublă, are deasupra pronaosului un turn-clopotniță cu camera clopotelor în consolă, deschisă, cu arcade pe stâlpi și acoperiș înalt, piramidal.

Descoperă cele mai frumoase mănăstiri din România!

Legenda Mănăstirii Bârsana

Legendele ţesute în jurul mănăstirii Bârsana au căpătat un nimb mistic, chiar înfricoşător. Localnicii spun că fiecare om care a lucrat la această mănăstire a plătit.

Recomandări

Generalul SRI cu 23 de terenuri, 5 imobile și pensie de 4.000 de euro lunar mai bifează un Consiliu de Administrație

Renaşterea mănăstirii a avut loc după 1990 şi sătenii spun că Dumnezeu l-a ales drept jertfă pentru această lucrare pe cel mai iubit dintre fiii preotului paroh Gheorghe Urda. Acesta a murit la 22 de ani, cu doar trei săptămâni înainte să devină primul teolog ortodox român doctorand la Oxford.

Unul dintre cei mai iscusiţi meşteri care a lucrat la turnul mare, Petru Iura, a căzut de pe acoperişul mănăstirii în timp ce lucra şi a intrat în comă. Nimeni nu-i mai dădea vreo şansă de salvare, dar şi-a revenit şi şi-a continuat munca.

Crucea mare din vârf care are opt metri şi cântăreşte peste 500 kg a fost fixată pe turnul bisericii de meşterul Vasile Rusu, acţiunea temerară a acestuia, la 60 de metri înălţime, fiind urmărită cu sufletul la gură de toţi sătenii şi încununată cu ropote de aplauze. La scurtă vreme de la acest moment, Vasile Rusu a rămas paralizat.

Dincolo însă de legenda acestor jertfe, rămâne frumuseţea idilică a locurilor, hrana spirituală pe care o oferă şi nu întâmplător acest colţ de rai este numit adesea „Muntele Athos al Maramureşului”. Sute de pelerini vin aici zilnic, din toată lumea, mai ales în zilele frumoase de vară.