Patrimoniul UNESCO din România. Lista monumentelor UNESCO din România

Patrimoniul mondial UNESCO din România include în prezent în lista sa șase situri culturale și două situri naturale. România are, de asemenea, și șapte elemente pe Lista Patrimoniului Imaterial – ritualuri și obiceiuri recunoscute la nivel mondial.

Ce este Patrimoniul UNESCO din România

În 1994, UNESCO a lansat Strategia Globală pentru o Listă echilibrată, reprezentativă a Patrimoniului Mondial cu scopul de a extinde semnificaţia definiţiei de patrimoniu mondial şi de a valorifica, într-o mai mare măsură, diversitatea culturală şi naturală a lumii. Astfel, Patrimonul UNESCO din România cuprinde astăzi atât monumente reprezentantive, frumuseți ale naturii, cât și tradiții.

Patrimoniul mondial UNESCO cuprinde totalitatea celor mai importante situri culturale și naturale, semnificative din punctul de vedere al biodiversităţii, fenomenelor prin care s-au format sau prin prisma peisajelor absolut unice.

Acestea pot fi vestigii culturale subacvatice, precum şi expresii cultural-artistice orale, tradiţii, ritualuri, meşteşuguri tradiţionale, moştenite din antichitate şi care merită a fi promovate şi conservate, pentru a fi transmise generaţiilor viitoare.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 9

Recomandări

Românul care trăiește la cea mai înaltă altitudine din Bucegi. Ce sfaturi le dă turiștilor surprinși de furtună pe creastă: „Sunt două lucruri banale care le pot salva viața”

Patrimoniul UNESCO din România. Lista monumentelor

România are înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO 8 obiective (6 culturale și 2 naturale):

Biserici din Moldova

Datând din secolele XV-XVI, mănăstirile se remarcă prin frescele care decorează pereții exteriori, adevărate capodopere inspirate din vechea artă bizantină.

• Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din satul Arbore
• Biserica „Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Humor
• Biserica „Buna -Vestire” a Mănăstirii Moldoviţa
• Biserica „Înălţarea Sfintei Cruci” din Pătrăuţi
• Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava
• Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Voroneţ
• Biserica „Învierea Domnului” a Mănăstirii Suceviţa
• Biserica „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Probota

Mănăstirea Horezu

Recomandări

Cauza surpării străzii din Slănic, anunțată de autorități după 5 zile. „Blocurile evacuate nu pot fi repopulate în momentul de față”, spune prefectul

Mănăstirea Horezu din Satul Romanii de Jos aparţine oraşului Horezu, judeţul Vâlcea. Mănăstirea ctitorită la sfârșitul secolului al XVII-lea de domnul Constantin Brâncoveanu reprezintă o capodoperă a stilului brâncovenesc, unic în lume, și a fost apreciată pentru stilul arhitectural, bogăția detaliilor sculpturale, portretele votive și lucrările decorative.

Sate cu biserici fortificate din Transilvania

Potrivit UNESCO, aceste sate sunt reprezentative pentru peisajul cultural al Transilvaniei de sud, iar importanța lor este dată și de gradul de prezervare al clădirilor medievale (secolele XIII-XVI).

• Situl rural Câlnic
• Situl rural Prejmer
• Situl rural Viscri
• Situl rural Dârjiu
• Situl rural Saschiz
• Situl rural Biertan
• Situl rural Valea Viilor

Morile de la Rudăria- Eftimie Murgu

Recomandări

Klaus Iohannis și-a depus cererea de pensionare din postul de profesor de la Colegiul „Brukenthal”, pe care l-a ţinut blocat 27 de ani

Morile de la Rudăria din Comuna Eftimie Murgu fac parte, de asemenea, din patrimoniul UNESCO, și mulți rămân surprinși când află că sunt încă folosite de localnici. Pe un drum secundar înspre comuna Eftimie Murgu din judeţul Caraş- Severin, aflată pe Valea Almăjului, la o distanţă de aproximativ 15 kilometri de Bozovici, se găsesc morile de apă de la Rudăria, un complex mulinologic inclus în patrimoniul UNESCO. Este cel mai mare parc cu mori de apă din România şi din sud-estul Europei, întinzându-se pe o distanţă de trei kilometri .Până în anul 1970, localitatea Eftimie Murgu de azi se numea Rudăria, după numele râului ce trece prin localitate, însă numele localităţii s-a schimbat după celebrul revoluţionar paşoptist, având în vedere că acesta s-a născut aici.

Turiştii vin aici pentru a vedea morile de apă care datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea.

În anul 1874 erau 51 de mori, însă acum sunt 22 de mori, aflate de o parte şi de alta a drumului, pe cursul râul Rudăria. Una câte una, cele dispărute au fost inundate de apele râului. Morile sunt construite exclusiv din lemn şi au sisteme hidraulice primitive. La începutul anilor 2000, complexul mulinologic a fost restaurat de Muzeul „Astra” din Sibiu, pe bani europeni.

Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei

Construite de daci înaintea războaielor daco-romane, aceste fortărețe prezintă o îmbinare neobișnuită între tehnici arhitecturale militare și religioase, și împrumută concepte atât din lumea clasică, greco-romană, cât și din cultura Epocii Fierului. Din acest motiv este sunt incluse în Patrimoniul UNESCO din România.

Fortărețele, nucleul regatului dac, au fost cucerite de romani în urma celor două războaie de la începutul secolului II d.Hr., dar s-au păstrat foarte bine în timpul ocupației romane, cât și după aceea, timp de aproape două milenii.

• Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de Munte
• Cetatea dacică de la Costeşti Cetăţuia
• Cetatea dacică de la Costeşti Blidaru
• Cetatea dacică Luncani-Piatra Roşie
• Cetatea dacică de la Băniţa
• Cetatea dacică de la Căpâlna

Centrul Istoric Sighişoara

Singura cetate medievală europeană încă locuită, a intrat în patrimoniul mondial UNESCO în 1999. Cetatea din Sighișoara se numără printre cele mai importante monumente ale culturii sașilor transilvăneni, prezentă în regiune de mai bine de opt secole și aflată astăzi în declin.

Biserici de lemn din Maramureş

Exemple extraordinare ale arhitecturii religioase din lemn specifice regiunii maramureșene, aceste biserici îmbină tradițiile religioase ortodoxe cu influențe gotice occidentale.

• Biserica “Intrarea în Biserica Maicii Domnului” (Bârsana)
• Biserica “Sfântul Nicolae” (Budești)
• Biserica “Sfânta Paraschiva” (Desești)
• Biserica “Nașterea Maicii Domnului” (Ieud-Deal)
• Biserica “Sfântul Arhanghel” (Plopiș)
• Biserica “Sfânta Paraschiva” (Poienile Izei)
• Biserica “Sfântul Arhanghel” (Rogoz)
• Biserica “Sfântul Arhanghel” (Surdești)

Delta Dunării

Delta Dunării, un adevărat monument natural, găzduiește peste 300 de specii de păsări și 45 de specii de pești, multe dintre ele foarte rare.

Păduri seculare și virgine de fag din Carpați

Pădurile seculare și virgine de fag din România și din alte regiuni ale Europei – proprietate transfrontalieră în 12 țări – fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. Anul înscrierii pădurilor din România: 2017. Lista cuprinde 94 de păduri componente din 18 țări.

• Rezervația naturală Izvoarele Nerei din Parcul Național Semenic-Cheile Carașului;
• Rezervația mixtă Cheile Nerei-Beușnița din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița;
• Rezervația naturală Coronini-Bedina, rezervația naturală Iauna-Craiova și rezervația naturală Ciucevele Cernei din Parcul Național Domogled-Valea Cernei;
• Masivul Cozia și Cheile Lotrișorului din Parcul Național Cozia;
• Codrul secular Șinca;
• Codrul secular Slătioara;
• Codrii seculari de la Izvorul Șurii și Preluci situați în rezervația naturală Arcer-Țibleș Bran;
• Codrii seculari de la Strâmbu-Băiuț.

Patrimoniul UNESCO din România Cultural Imaterial

În Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, România este prezentă cu 7 elemente:

• Ritualul Călușului (din 2008)
• Doina (2009)
• Artizanatul ceramicii de Horezu (2012)
• Colindatul de ceată bărbătească (2013), înscriere multinațională cu Republica Moldova
• Jocul fecioresc (2015)
• Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței (2016), înscriere multinațională cu Republica Moldova
• Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (2017) – Mărțișorul, înscriere multinațională cu Republica Moldova, Bulgaria și fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

Urmărește-ne pe Google News