POVEȘTI DIN BUCUREȘTI / Hărțile de la capătul lumii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dacă vreți să examinați de aproape, cu lupa din dotare, niște lucrări cartografice excepționale, Muzeul Hărților și Cărților Vechi este locul potrivit.
Muzeul Hărților ocupă o vilă elegantă, de pe o stradă din apropierea clădirii-mastodont a Guvernului României. Genul acela de casă veche, pe dinăuntru - cu tavane înalte și răcoare binefăcătoare pe timpul verilor urbane, pe dinafară - împrejmuită de verdeață.
Cu vitralii personalizate, reprezentând hărți, simboluri heraldice misterioase, în culori vii și atrăgătoare.
În interior, boltele fiecărei încăperi cu exponate sunt și ele pictate cu hărți cerești, cu animale mitologice, cu zeități. Iar hărțile își ocupă locurile lor de pe pereți, aranjate migălos de o mână răbdătoare.
La început, harta nu era o reprezentare atât de precisă a locurilor ca în zilele noastre. Acum 600 de ani, cartografia era un amestec de spațiu real și imaginar, cu puternice simboluri spirituale, folosită mai mult în scopuri războinice.
De pildă, pe atunci, Estul se afla în partea de sus, nu Nordul convenției actuale, pentru că Soarele-Răsare era considerat principalul reper al lumii. Doi cărturari au revoluționat harta, pe la jumătatea mileniului trecut - Mercator și Ortelius, făcând-o mai precisă, mai practică, adaptată nevoilor comerciale ale vremii.
Comori și simboluri străvechi
Expoziția permanentă numără câteva sute de hărți (partea cu cartea veche nu este, deocamdată, prea dezvoltată), care, dincolo de valoarea lor pur istorică și documentară, au niște povești absolut fermecătoare, care dezvăluie niște universuri care trec de desenul de la suprafață.
De pildă, una dintre ele, o operă de-a lui Ortelius, datată 1595, pe care o puteți vedea pe panoplia dedicată teatrelor de război, descrie, cel puțin din titlu, Bătălia de la Târgoviște.
În legendă însă, cursul de apă care străbate câmpul de luptă este Dunărea. Lucru geografic imposibil, pentru că distanța dintre fluviu și Târgoviște este una considerabilă.
Cartografii moderni au ajuns la concluzia că bătălia desenată cu migală pe hârtia veche este, de fapt, cea de la Călugăreni, în care soldații lui Mihai Viteazul, aliat atunci cu Sigismund Bathory, au înfruntat trupele otomane.
Harta pune în evidență mai degrabă contribuția soldaților lui Bathory - apar atât vulturul, ca simbol al regatului, cât și gheara de urs, reprezentare rară a Transilvaniei. Aceasta din urmă este, de asemenea, viziunea mai pământeană a ghearei sau a colților de dragon, aflată pe stema familiei Bathory.
O hartă și mai veche, care arată Dacia lui Decebal, cuprinde un curs de apă inexact. Se pare că acel amănunt a fost greșit în mod intenționat, pentru a proteja locul unde, spune legenda, regele dac și-a îngropat comoara.
Japonia închisă străinilor
Cel mai prețios exponat este o hartă a Japoniei realizată în secolul al XVIII-lea de medicul german Engelbert Kaempfer. Japonia avea, în acea perioadă, granițele închise pentru străini, iar toți occidentalii erau direcționați spre insula Dejima.
Kaempfer a reușit să se împrietenească însă cu un japonez și, prin tactul de care a dat dovadă, a ajuns să fie prezentat familiei shogunului. În timpul celor 10 ani petrecuți acolo, neamțul a învățat tainele acupuncturii și ale altor ramuri ale medicinei asiatice, iar la revenire a adus Europei planta tămăduitoare Ginkgo Biloba.
Tot el a cartografiat teritoriul nipon, desenând o narcisă - simbol, se pare, al autosuficienței și închiderii japonezilor, dar și câteva frunze de Paulownia, reprezentare vegetală care se află și în zilele noastre pe sigiliul guvernului de la Tokio. În partea de jos a hărții apar mai multe embleme ale familiilor nobiliare ale Japoniei, dar și mai multe monede folosite în insulă.
Regele Carol și ploaia
Pe scara care leagă parterul muzeului de primul etaj există o colecție de litogravuri care reprezintă, în culori și forme minunate, o serie de vedute de la încoronarea lui Carol I, din data de 10 mai 1881.
Inițial, Carol Popp de Szathmari, aflat printre primii fotografi documentariști ai istoriei moderne românești, trebuia să facă poze de la evenimentul desfășurat la București. Din păcate, vremea nu a ținut cu regele și fotografiile ce trebuiau să rămână pentru posteritate nu au putut fi realizate.
Ploaia l-a făcut pe Carol Popp de Szathmari să schimbe planul și să facă o serie de ilustrate, cu carele alegorice ale breslelor meșteșugarilor din oraș, folosind tehnica litografiei, în locul pozelor mult-așteptate.
Copiilor însă le va plăcea foarte mult o hartă care prezintă amănunțit o insulă din Marea Baltică și care, se spune, era populată de pirați. Exponatul este unul foarte artistic și colorat și are pe el Roza Vânturilor, într-una dintre primele sale reprezentări. Cei mici au la îndemână, în interiorul muzeului bucureștean, o mulțime de jocuri interactive - puzzle-uri, întrebări și răspunsuri, o vânătoare de indicii.
Bilete
- Adulți – 10 lei
- Pensionari – 5 lei
- Copii – 2,5 lei.
- Pe durata vacanței, copiii beneficiază de intrare gratuită.
Citește și:
