În România, în fiecare an, 60.000 de persoane suferă un accident vascular cerebral (AVC). Această afecțiune reprezintă principala cauză de dizabilitate, lăsând o treime din pacienți dependenți de îngrijirea altora. Deși medicina modernă oferă soluții de recuperare, succesul acestora este strict condiționat de respectarea unei ferestre de timp extrem de înguste. Dr. Armand Frăsineanu, medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina din București, a explicat pentru Libertatea cât de fragil este echilibrul dintre salvare și invaliditate, din cauza confuziei legate de momentul debutului simptomelor.
Cuprins:
Spre deosebire de infarctul miocardic, unde există un program național bine structurat, intervenția în AVC este descrisă de dr. Frăsineanu ca fiind încă „haotică”. La Spitalul Colentina, centru de referință cu o Unitate de Accident Vascular Cerebral Acut (UAVCA) de 15 paturi, medicii se lovesc de bariere majore.
„Avem multe cazuri de alerte false. Probabil că cel puțin 40% sunt alerte false. E mult, pentru că e foarte important timpul de la debut. Până în prezent ne limităm la 4,5 ore maxim de la debut pentru tromboliză. Or, pacienții spun că situația lor e de o oră și când reiei anamneza cu pacientul, afli că de ieri nu era bine și deduci că, de fapt, debutul a fost în urmă cu două zile sau chiar mai mult sau pacientul era în tratament cu un medicament care contraindică tromboliza, adică anticoagulant, și a uitat să spună sau uneori nici nu știe”, a explicat dr. Armand Frăsineanu.
În privința unui program național de urgență în AVC similar celui pentru infarct miocardic cu spitale de gardă prin rotație, neurologul a precizat că ,,accidentele vasculare sunt în număr mult mai mare decât infarctele. Există foarte multe limitări, atât ale indicației de tromboliză, cât mai ales de apreciere. La noi, de multe ori, serviciul de ambulanță aduce aiurea pacienți pentru tromboliză, care nu au indicație. În plus, la tromboliză suntem foarte limitați de parametrii biologici: trebuie să facem un set de analize, trebuie să facem tomografie. Ceea ce aparent este un accident vascular unde zici că indici trombolitic să-i dizolvi cheagul poți să găsești o tumoră sau o hemoragie cerebrală.”
Autoritățile au implementat programul național de tratament intervențional al infarctului miocardic acut STEMI, care a transformat modul în care sunt tratați pacienții cu atac cardiac, salvând sute de vieți anual, datorită sistemului de gardă de STEMI în România.
Datele prezentate de prof. dr. Cristina Tiu, medic primar neurolog, șefa secției Neurologie II de la Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB), în cadrul unui eveniment organizat de Asociația pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA), subliniază de ce acea fereastră de 4,5 ore este critică. În lipsa oxigenului, creierul se autodistruge cu o viteză uluitoare. Iată ce înseamnă în cifre „Timpul înseamnă creier”:
Tratamentul de reperfuzie (tromboliza intravenoasă sau trombectomia mecanică) are ca scop salvarea „penumbrei ischemice” – acea zonă de țesut cerebral care este încă viabilă, dar amenințată, situată în jurul zonei deja necrozate. „Time is Brain” nu este doar un slogan, ci o realitate biologică: cu cât tratamentul este aplicat mai rapid, cu atât șansele de recuperare fără dizabilități majore cresc.
„Obiectivul principal al neurologului este să salveze viața pacientului în faza acută a AVC-ului, dar este la fel de important să informăm pacientul și familia că recuperarea medicală timpurie poate preveni spasticitatea și poate îmbunătăți semnificativ independența și calitatea vieții”, a declarat prof. univ. dr. Cristina Tiu.
Anul trecut la Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB) au fost realizate 440 de trombectomii, iar anul acesta 140 în mai puțin de 3 luni, potrivit datelor ALIA. Performanța SUUB este remarcabilă: numărul de trombectomii realizate este de peste două ori mai mare decât în orice alt centru din România și depășește rezultatele majorității centrelor similare din Europa.
Conform asociației ALIA, deși rețeaua s-a extins, accesul la tratament rămâne inegal:
Prof. dr. Martin Halle, director medical al Centrului pentru Prevenție și Medicină Sportivă al Universității Tehnice din München, enumeră șase măsuri prin care vă puteți proteja vasele de sânge. Astfel, nu numai că preveniți un accident vascular cerebral, ci protejați și toate celelalte organe.
Acesta recomandă șase măsuri esențiale:
Dacă suspectați un AVC, nu plecați la spital cu mașina personală. Puteți ajunge la o unitate care nu are dotările necesare. Sunați la 112, deoarece ambulanța este singura care știe care centru UAVCA este activ și poate anunța neurologii de gardă pentru a pregăti intervenția imediată.
O altă patologie cu care se confruntă medicii neurologi din România este Scleroza Laterală Amiotrofică (SLA), unul dintre cele mai crunte diagnostice. Este o afecțiune degenerativă a sistemului nervos care duce la pierderea progresivă a controlului muscular. Despre absurdul birocratic legat de dizabilitățile SLA a atras recent atenția dr. Frăsineanu.