Infarctul miocardic acut: cum te ajută garda din spitalele STEMI în România și ce faci dacă ai simptome

Infarctul miocardic este principala cauză de mortalitate în ţara noastră

Infarctul miocardic (atacul de cord) se produce atunci când arterele care alimentează inima cu sânge se obstrucționează( blochează). Fără oxigen, o parte din mușchiul cardiac moare. Aceasta este o urgență medicală care necesită intervenție imediată.

Există două tipuri de infarct miocardic:

STEMI (ST-Elevation Myocardial Infarction): Aceasta este cea mai gravă formă. Artera se obstrucționează complet, iar EKG-ul arată imediat problema prin nivelarea segmentului ST. Miocardul suferă distrugere rapidă.

Non-STEMI: O formă mai ușoară, unde obstrucția este parțială. Afectează doar o mică parte a mușchiului cardiac.

Infarctul miocardic este principala cauză de mortalitate în ţara noastră, provocând aproape 60% din decesele înregistrate anual. Pentru a combate această amenințare asupra vieții, România a implementat un sistem revoluționar: Programul Național STEMI (RO-STEMI).

,,Există două tipuri mari de infarct: STEMI, care se documentează pe EKG și este, de obicei, un infarct transmural, adică prinde tot peretele miocardic, și infarctul non-STEMI, care este un infarct mai mic, subendocardic. Programul este dedicat doar pacienților care au STEMI,” precizează prof. dr. Elisabeta Bădilă, vicepreședintele Societății Române de Cardiologie, șefa secției de Cardiologie de la Spitalul Clinic Colentina din Capitală.

Odată cu implementarea programului de tratament intervențional al infarctului miocardic acut STEMI, rata mortalității a scăzut rapid de la 13% la 7,55% la nivelul întregii țări.

În 2017, s-a constatat o reducere de aproximativ 42% a mortalității în spital, după IMA. Tot după implementarea programului STEMI, s-a înregistrat o reducere importantă a numărului pacienților care nu beneficiază de reperfuzie (de la peste 60% la doar 32%), iar 63% din infarctele din România acum beneficiază de angioplastie coronariană.

Spitale de gardă pentru cazurile de infarct miocardic-garda de STEMI

Programul Național STEMI din România este o rețea coordonată de spitale și echipe medicale care funcționează 24 de ore din 24.

,,Este un program care funcționează de mai mulți ani și, într-adevăr, este un succes. Prin programul național se finanțează materialele necesare pentru rezolvarea pacienților cu infarct. Problema este că pacienții trebuie să ajungă în timp util la spital, deci diagnosticul trebuie pus rapid. În momentul în care avem o suspiciune, pacientul este trimis la ceea ce se cheamă spitalul de STEMI (infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST”, avertizează prof. univ. dr. Elisabeta Bădilă.

Iată cum se desfășoară procesul pas cu pas:

1. Apelul la 112 Echipajul de ambulanță se prezintă rapid la locul indicat de persoana care a sunat. Are defibrillator și poate face EKG pe teren.

2. Diagnosticul pe teren Personalul medical face un EKG rapid (în 10 minute) și transmite imaginea prin telemedicină către spitalul de STEMI desemnat pentru ziua respectivă.

3. Avertizarea spitalului Spitalul primește semnalul și mobilizează echipa de cardiologie. Sala de angiografie se pregătește. Medicii sunt anunțați.

4. Transport rapid Ambulanța transportă pacientul direct la spitalul de STEMI. În București, aceasta este o rotație între: Spitalul Elias,Spitalul de Urgență Floreasca, Institutul CC Iliescu, Spitalul Bagdasar-Arseni, Spitalul Militar Central.

5. Intrare directă în sala de angiografie Nu merge la urgență, nu stă la triaj, ci pacientul ajunge direct în sală, unde se vede exact unde este blocajul.

6. Angioplastie cu stent Medicul deschide artera cu balonul și pune un tub mic (stent) care ține artera deschisă, permitând din nou circulația sângelui.

7. Salvarea miocardului Inima primește din nou sânge oxigenat. Zona afectată este limitată. Viața persoanei este salvată.

,,Este o organizare foarte bună. Echipajul 112 se prezintă la caz, stabilește diagnosticul rapid printr-un EKG și transmite prin telemedicină către unitatea de urgențe și spitalul dedicat. Se confirmă diagnosticul și se anunță centrul respectiv că urmează să aducă pacientul în timp util. Această repartiție geografică este crucială deoarece, când vorbim de infarct, minutul sau secunda înseamnă viață. Intervenția trebuie făcută în primele două, maxim șase ore- coronarografie și angioplastie cu stent în ideea de a salva miocardul. În momentul în care ajunge în spital, pacientul merge direct la sala de angiografie. Sunt timpi mult scurtați care înseamnă salvare de vieți,” explică prof. univ. dr. Camelia Diaconu, medic primar cardiolog și internist la Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca).

Regula de aur în infarct miocardic: angioplastie în primele 2-6 ore

Angioplastia (mai exact, angioplastia coronariană cu stent) este procedura medicală de urgență prin care medicii desfundă o arteră a inimii blocată, restabilind fluxul de sânge. Aceasta trebuie făcută în primele 2-6 ore de la apariția simptomelor. Fiecare minut pierdut înseamnă mai multe zone ale miocardului care mor.

Un studiu publicat în Jurnalul american de cardiologie (Journal of the American College of Cardiology) arată că fiecare 10 minute de întârziere în deschiderea arterei crește semnificativ rata mortalității la pacienții cu STEMI.

Fereastra de Aur: La fel ca în accidentul vascular cerebral (AVC) și în infarctul miocardic există o ,,fereastră de aur” de 2-6 ore în care intervenția face cea mai mare diferență.

Ce faci dacă bănuiești că ai infarct miocardic acut

• Sună la 112 imediat: Nu aștepta. Nu conduce singur la spital. Apelează ambulanța chiar dacă nu ești 100% sigur.
• Cum recunoști simptomele: Durere în piept (presiune, apăsare, ardere), dificultate de respirație, transpirație, durere la braț, gât sau spate.
• Stai într-o poziție confortabilă: Ușurează efortul inimii. Rămâi calm – stresul crește riscurile.
• Nu consuma nimic: Nici mâncare, nici apă. Ar putea fi nevoie de anestezie rapidă.
• Rămâi treaz: Vorbește cu echipajul de la ambulanță. Oferă informații despre alergii și medicamente.

Rețeaua USTACC în România se extinde: 4 noi spitale incluse

Ministerul Sănătății a aprobat recent extinderea Unităților de Supraveghere și Tratament Avansat al Pacienților Cardiaci Critici (AP-USTACC). Patru spitale noi au primit finanțare pentru a crește capacitatea țării de a răspunde urgențelor cardiovasculare:

• Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov
• Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești
• Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad
• Spitalul Județean de Urgență Deva

Acum sunt 29 de USTACC în toată România. Scopul este simplu: ca indiferent unde ești în țară, dacă ai o urgență cardiacă, să poți primi cele mai bune îngrijiri medicale cât mai repede.

Aceste structuri sunt destinate pacienților cu infarct miocardic, aritmii severe sau alte urgențe cardiovasculare, situații în care fiecare minut poate face diferența între viață și moarte.

Extinderea este realizată prin Programul Național de Acțiuni Prioritare – AP-USTACC, prin care aceste unități beneficiază de finanțare directă de la Ministerul Sănătății pentru achiziția de medicamente, consumabile și materiale sanitare necesare îngrijirii pacienților critici.

,,În cardiologie, diferența o face accesul rapid la un spital pregătit să intervină imediat. Prin consolidarea acestor unități creștem capacitatea sistemului de sănătate de a răspunde urgențelor cardiovasculare și de a oferi îngrijiri cardiologice avansate în cât mai multe regiuni ale țării. Știu că mai sunt multe de făcut, dar fiecare astfel de pas înseamnă mai multă siguranță pentru pacienți și șanse reale la tratament rapid și eficient”, susține dr. Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.

Dr. Ștefan Busnatu, medic primar cardiolog la Spitalul Bagdasar-Arseni din București, mărturisește că ,,ne confruntăm cu situații în care spitale din provincie nu au linii de gardă în cardiologie. În schimb, la Târgoviște este un spital unde oamenii se bat pentru a face gărzi în cardiologie pentru că autoritățile locale, împreună cu spitalul, au reușit să-i atragă pe doctori. Acest sistem de gardă poate fi luat ca exemplu și pentru alte specialități.„
Pe dr. Ștefan Busnatu, noaptea dintre ani l-a prins de gardă, la Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar Arseni din București. În prima zi din 2026 a salvat viața unei persoane care suferise un infarct.
Prof. dr. Camelia Diaconu, specifică faptul că în urgențe cardiace, cum este infarctul miocardic, nu e nevoie de biletul de trimitere la cardiolog, iar prof.dr. Elisabeta Bădilă avertizează că frigul este un factor precipitant, pentru cei care au boală coronariană, cardiopatie ischemică, dar că o persoană care nu are probleme cardiovasculare, nu face infarct din cauza frigului, ca atare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE