Cu „tunurile” pe Uniunea Europeană

În noua Strategia de securitate a SUA, publicată recent, remarcăm tonul superior adoptat cu privire la europeni. Una dintre secțiuni e intitulată „Promoting European Greatness”, ca și cum europenii și-ar fi propus să fie măreți și nu reușesc singuri, au nevoie de ajutor și nici nu știu că au nevoie de ajutor. „Uniunea Europeană” apare o singură dată în document, în schimb, „Europa” apare de multe ori. Ca și cum nu ar exista o piață comună, o Uniune Europeană, instituții europene, politici europene comune. Strategia pare să încurajeze destrămarea UE și spargerea în statele membre.

Și mai recent, ca urmare a amendării multimiliardarului Elon Musk de către UE, secretarul de stat adjunct al SUA, Christopher Landau, declara așa: „Țările Europei nu pot să se uite spre SUA pentru propria lor securitate în timp ce subminează securitatea SUA prin intermediul UE (nealeasă, nedemocratică și nereprezentativă)”. Nu discut aici caracterul tendențios al afirmației și erorile de înțelegere a UE. Amenda aplicată companiei X, anunțată vineri, este prima măsură semnificativă de aplicare a Legii serviciilor digitale a UE. Pentru că în UE legea este mai presus de miliardari și nu invers.

Nu putem uita critica dură a vicepreședintelui J.D. Vance din cadrul Conferinței de Securitate de la München, care spunea în februarie anul acesta că elitele politice europene exclud pe nedrept partidele populiste sau de extremă dreapta din discursul democratic. Ca și cum Europa nu are istoria ei de fascism și nazism care au dus la Al Doilea Război Mondial. Într-o conversație care ar fi trebuit să fie internă, dar divulgată public în primăvara acestui an, secretarul de război Hegseth ar fi descris dependența Europei de umbrela de apărare a SUA drept „o jalnică desfrânare”. Ca și cum NATO nu ar fi fost înființată și pentru a apăra interesele economice ale SUA în Europa anilor postbelici, printre alte rațiuni politice globale.

În 25 iunie 2025, Reuters citează dintr-o postare a lui Medvedev (Telegram), care afirma că „așa-numita (idee a) Ucrainei în UE reprezintă un pericol pentru țara noastră”. Deși știm că Putin însuși s-ar fi exprimat în sens contrar. La final de septembrie 2025, Lavrov afirma: „NATO și Uniunea Europeană vor să declare, de fapt, au declarat deja un război real împotriva țării mele și participă direct la acesta”, conform TASS.

Putin, în 3 decembrie a.c. a dat vina pe țările europene pentru sabotarea negocierilor de pace privind Ucraina – sugerând că Europa este responsabilă pentru continuarea conflictului. Asta în timp ce (1) Rusia este agresorul, Rusia este cea care a atacat barbar și masiv Ucraina începând cu 24 februarie 2022 și (2) Uniunea Europeană a fost exclusă de la „negocierile de pace” care s-au produs peste capul europenilor, inclusiv al ucrainenilor. În 4 decembrie 2025, Medvedev a amenințat că, dacă Europa ar confisca activele rusești înghețate (ca parte a unui plan de reparații pentru Ucraina), acest lucru ar fi considerat un „tip special de casus belli” – adică o justificare pentru război – împotriva Bruxelles-ului și a statelor individuale ale UE.

Apoteotic, într-un dialog indirect pe X (fostă Twitter), Musk și Medvedev au căzut de acord că UE trebuie să fie desființată!

Se poate crede că atât Rusia, cât și SUA desconsideră UE pentru că nu e o mare putere militară, deși statele membre împreună au o putere considerabilă, inclusiv nucleară. Anunțul președintei Comisiei Europene că a venit momentul ca UE să devină geopolitică nu a scăpat neobservat. Pașii pe care Uniunea Europeană îi face pentru a întări apărarea comună europeană sunt semnificativi și merg în direcția unui rol geopolitc sporit al UE. Desigur, e mult de lucrat aici. Dar solidaritatea europeană a funcționat minunat ca efort de a susține Ucraina în fața agresiunii rusești. 

În acest moment, UE este împinsă literalmente spre o aprofundare a apărării europene, la o integrare mai solidă, pentru a apăra realizările economice, piața comună, politicile economice și sociale care au condus la extinderea democrației și prosperității spre estul european. Alternativa este foarte sumbră. O destrămare a UE nu este imposibilă sub presiuni externe și interne masive. Oare asta se încearcă dinspre puternicul aliat strategic al României care este SUA? 

Aceeași strategie de securitate națională americană pe care am invocat-o mai sus conține și următorul pasaj: „Totuși, Europa rămâne vitală din punct de vedere strategic și cultural pentru Statele Unite. Comerțul transatlantic rămâne unul dintre pilonii economiei globale și ai prosperității americane. Sectoarele europene, de la producție la tehnologie și energie, rămân printre cele mai robuste din lume. Europa găzduiește cercetări științifice de vârf și instituții culturale de top la nivel mondial. Nu numai că nu ne putem permite să ignorăm Europa – acest lucru ar fi autodistructiv pentru ceea ce își propune această strategie să realizeze”. 

Din nou, strategia vorbește despre Europa și nu despre Uniunea Europeană. Posibil ca la Casa Albă să nu se înțeleagă cât de semnificativă este Uniunea Europeană pentru toate statele membre, chiar vitală. Posibil ca această administrație să considere că ar fi mai profitabil pentru SUA ca UE să se destrame, pentru că e mai ușor să ai de-a face cu state individuale, fără legi comune care să lezeze interesele marelui capital și pentru că principiul „divide et impera” și-a dovedit eficacitatea de-a lungul timpului.

Sunt mulți concetățeni care vorbesc de rău Uniunea Europeană, fără să știe ce reprezintă ea și fără să-și dea seama cât de mult s-a dezvoltat România după aderarea la UE. Că nu s-a dezvoltat în mod egal, foarte adevărat. Dar politica de coeziune și fondurile structurale ale UE țintesc tocmai acest aspect. 

România nu este un contribuitor net ci este un beneficiar net în cadrul Uniunii Europene. De-a lungul anilor, încă de la aderare, România a primit semnificativ mai mult de la UE decât a plătit. În funcție de moment și de metoda de calcul, beneficiul net este estimat la 65-68 de miliarde de euro, până acum. PIB-ul pe cap de locuitor în România (calculat pe baza parității puterii de cumpărare) s-a îmbunătățit semnificativ: de la aproximativ 40% din media UE în 2006 la aproximativ 76% în 2022. Pentru perioada 2021-2027, România urmează să primească 31,5 miliarde de euro pentru a întări coeziunea economică, socială și teritorială – inclusiv investiții în competitivitate, infrastructură, tranziția verde și digitală, educație, sănătate, incluziune socială. Dar beneficiul de a fi în UE nu se măsoară doar în bani și aspecte materiale, ci în moduri de viață, în practici învățate, în valori ale inclusivității și democrației, în solidaritate și identitate europeană. 

O desfacere în bucăți a UE, în state membre, ar însemna o expunere a vulnerabilităților individuale ale acestora în fața „marilor puteri”. Exploatarea și umilirea europenilor, inclusiv a românilor, ar putea lua locul oportunităților de a ne dezvolta economic, social, tehnologic, cultural împreună. Tocmai pentru că nu dorim un asemenea scenariu, este important să punem mințile și energiile noastre în reflecția și acțiunea europeană comună în direcția întăririi UE. Noi, europenii, trecem prin momente foarte dificile, având în vedere aceste tunuri verbale și schimbările majore care au loc în această perioadă la nivel global.
Autorii unui studiu major al European Policy Center (2025), printre care și o româncă, se întrebau „History is calling, but will Europeans come to the rendezvous?” (Istoria ne cheamă, dar vor veni europenii la întâlnire?) să ne întrebăm și noi, românii care ne simțim europeni: Cu ce putem contribui la întărirea Uniunii Europene, casa noastră comună?

Abonați-vă la COMPULSIV! Carte, film, muzică, politică și social media - filtrate rapid de un consumator compulsiv - Costi Rogozanu.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.