Adună mesajele de adio lăsate lui «Păsărilă»
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
De când lui Marian Cozma sfârşitul i-a bătut nedrept la poarta pe care, fără să ştie, a deschis-o larg, lăsând să se strecoare perfid mâna rece a morţii care i-a strivit apoi făptura în ghearele sale, viaţa oraşului Veszprem, din Ungaria, s-a schimbat complet.
Solidari în suferinţa familiei crunt lovite de nenorocire, oamenii locului, captivi ai gândurilor chinuitoare în care “Păsărilă” nu mai poate fi cu ei, aprind lumânări în memoria lui şi îi lasă mesaje triste, de rămas-bun, la troiţele improvizate.
Poezii sau scrisori, desene ori fotografii, toate sunt adunate din stradă de unul dintre angajaţii primăriei, care le citeşte şi le prinde cu grijă între coperţile unui dosar cu amintiri tulburătoare. Soos Laszlo e şoferul primarului din Veszprem, dar, de o lună, de la asasinarea lui Marian, bărbatul are o misiune încărcată de dramatism, cu totul specială.
Zi de zi, Soos se joacă cu liniştea sufletului său pe care îl hrăneşte şi îl chinuieşte, deopotrivă, cu emoţii devastatoare, cu trăiri dintre cele mai intense, care-l seacă până la lacrimile ce nu mai pot fi stăvilite cu nici un chip. Într-o înşiruire de imagini triste, ce se repetă obsesiv într-un spaţiu mohorât, omul adună ca pentru el toată suferinţa unui întreg oraş care-l plânge şi îl regretă etern pe “Păsărilă”. Pţzii cutremurătoare dedicate sportivului răpus de asasini, scrisori triste, scrise din inimă pentru cel care acum se odihneşte în Ceruri, desene simple, care-l imaginează pe Marian pe terenul de handbal, unele făcute de copii, care abia dacă au ajuns pe băncile şcolii sau fotografii, altădată banale, care acum au valoare sentimentală, din care uriaşul pivot le zâmbeşte, aşa cum numai el ştia să o facă.
“Zilnic, mă duc la troiţe şi caut sub lumânări, sub candele, printre flori mesajele pe care oamenii i le lasă lui Marian. Nu înainte de a aprinde şi eu o lumânare în memoria handbalistului. Lumea nu l-a uitat, şi asta se vede. Uite, cineva a pus pentru el chiar şi o ciocolată… Oamenii ăştia l-au iubit enorm pe român şi nu îşi pot imagina viaţa fără el. Eu citesc toate scrisorile, toate pţziile, toate mesajele lăsate pe orice colţ de hârtie. Şi, credeţi- mă, sunt sute... De fiecare dată plâng... Apoi, le curăţ, le recondiţionez dacă e nevoie şi le pun într-un dosar care este şi va fi numai al lui Marian”, mărturiseşte, în exclusivitate pentru Libertatea, Soos Laszlo.
A primit bilete pe viaţă la meciurile echipei
La Veszprem, toată lumea vrea să-l aline, să-i curme suferinţa. Iar Petre Cozma, tatăl handbalistului, simte asta. “Mi-au spus că de-acum am locurile mele în sală. Am bilete pe viaţă la meci! Şi eu, şi familia mea. Am glumit amar cu ei şi le-am spus că eu trăiesc mult”, ne-a mărturisit Cozma senior, imediat după partida de sâmbătă a colegilor lui Marian. Tatăl handbalistului a intrat, după meciul cu Montpellier, în vestiar unde, cu ochii în lacrimi, s-a îmbrăţişat cu toţi membrii echipei. “Am primit insigna asta de la primarul oraşului. Pare un lucru mărunt, dar pentru mine înseamnă enorm. O voi ţine aproape de inimă, acolo unde îi este locul. Ea îmi va aminti mereu de modul în care aceşti oameni au fost alături de mine la necaz”, ne-a mai spus tatăl handbalistului.
Decorat de ministrul ungar al sporturilor
Petre Cozma a fost decorat, sâmbătă, de ministrul maghiar al sporturilor, Istvan Gyenesei. Tatăl handbalistului a primit distincoeia Premiul de Aur pentru Sport, pentru că a făcut apel la pace şi la respect reciproc, chiar dacă era îndurerat de moartea fiului său.
